Halitoza: cauze, simptome, tratament

Halitoza sau respirația urât mirositoare - cauze, simptome și tratament

Respirația urât mirositoare, cunoscută și ca halitoză sau halenă, poate fi cauzată de anumite mâncăruri, dar și de o igienă orală precară. În unele cazuri, respirația urât mirositoare poate apărea în urma altor probleme de sănătate mai serioase, care necesită și un control stomatologic. 

Află, în cele ce urmează, de ce apare respirația urât mirositoare, cum se manifestă, dar și cum poate fi tratată și prevenită.

• Ce este halitoza (halena)?
• Cauzele halitozei
• Simptome și manifestări ale halitozei
• Diagnosticarea halitozei
• Opțiuni de tratament pentru halitoză
• Prevenția halitozei
• Mituri și realități despre halitoză
• Întrebări frecvente și recomandări

Ce este halitoza (halena)?

Halitoza sau respirația urât mirositoare poate afecta pe oricine, fiind o problemă frecvent întâlnită. Există numeroase cauze care pot duce la apariția halenei, dar și tratamente care pot ameliora simptomele. De altfel, halitoza reprezintă unul dintre cele mai întâlnite motive pentru care oamenii apelează la un control stomatologic, pe lângă problemele gingivale și carii.

Totuși, în funcție de cauze, halitoza poate fi cronică sau poate apărea ocazional. Alte tipuri de halitoză mai pot fi:

• Halitoza tipică – este vorba de halitoza comună, care apare din diferite cauze, precum infecții orale, acumulare de bacterii, alimentație și nu numai.
• Halitofobia – reprezintă o problemă la nivel psihologic, care poate să apară după ce o persoană a urmat un tratament împotriva respirației urât mirositoare. Halitofobia se manifestă prin percepția de respirație urât mirositoare continuă, chiar dacă problema a fost tratată.
• Pseudohalitoza – respirația urât mirositoare nu există, însă persoana respectivă crede că această problemă persistă. Având în vedere că nu despre acest lucru este vorba, se recomandă un tratament pe bază de consiliere.

Este bine de știut faptul că halitoza poate fi tratată cu ușurință, prin schimbarea stilului de viață sau alte remedii naturiste, precum și prin adoptarea unei igiene orale corecte. Însă, în cazul în care respirația urât mirositoare persistă, este recomandat un control stomatologic pentru a putea stabili cu exactitate cauza.

Impactul asupra vieții sociale și profesionale

Halitoza poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, atât din punct de vedere social, cât și profesional. Persoanele afectate de această problemă se confruntă adesea cu emoții neplăcute, stări de anxietate și scăderea încrederii în sine, ceea ce le poate limita interacțiunile sociale și contribuțiile în mediul profesional.

Efectele asupra vieții sociale

Halitoza (mirosul urât al gurii) poate conduce la evitarea interacțiunilor apropiate cu familia, prietenii sau partenerii, din teama de respingere sau stigmatizare. Aceasta poate deteriora relațiile personale. În cazurile mai severe, persoanele cu halitoză pot dezvolta izolare socială, ceea ce poate avea consecințe negative asupra sănătății lor mintale și emoționale.

Repercusiuni în mediul profesional

Comunicarea eficientă este un aspect esențial al succesului profesional, iar respirația urât mirositoare poate duce la situații jenante sau chiar la marginalizare în echipă. Angajații cu halitoză severă pot fi percepuți ca fiind neglijenți sau lipsiți de preocupare pentru igiena personală, ceea ce poate influența negativ relațiile la locul de muncă. 

Cauzele halitozei

Persoanele afectate de halitoză se întreabă adesea: „De ce îmi miroase gura?”. Când vine vorba despre respirația urât mirositoare, cauzele pot fi diverse, majoritatea fiind legate de afecțiuni medicale sau obiceiuri care afectează cavitatea orală și sănătatea generală. Identificarea cauzei exacte este esențială pentru un tratament eficient al mirosului neplăcut din gură.

Igiena orală deficitară

O igienă orală insuficientă permite acumularea plăcii bacteriene pe dinți, limbă și gingii, ceea ce duce la descompunerea resturilor alimentare și producerea compușilor sulfurați volatili responsabili de mirosul neplăcut. Neglijarea periajului dentar, a curățării corespunzătoare a spațiilor interdentare  și a curățării limbii este cea mai frecventă cauză a halitozei. 

Deși periajul dentar pare un lucru simplu, realitatea demonstrează că un mare procent al populației nu știe să efectueze corect igiena cavității orale. Descoperă sfaturile specialistilor despre periajul corect și despre soluțiile de îngrijire orală necesare pentru o dantură sănătoasă.

Afecțiuni dentare și gingivale

Caria dentară, abcesul dentar și bolile gingivale, precum gingivita sau parodontita, sunt asociate cu halitoza. Aceste afecțiuni creează medii propice dezvoltării bacteriilor anaerobe care generează mirosuri neplăcute. Protezele dentare necorespunzător igienizate pot, de asemenea, contribui la această problemă, după cum arată Prof. Dr. W. Loesche și Prof. Dr. C. Kazor în studiul Microbiology and treatment of halitosis.

Afecțiuni ale tractului respirator superior

Infecțiile sinusale, amigdalitele cronice, polipii nazali sau prezența pietrelor amigdaliene (tonsilolite) pot cauza halitoza. Aceste condiții favorizează acumularea de mucus și bacterii, contribuind la respirația urât mirositoare. Halena fetidă este adesea asociată cu infecțiile cronice la nivelul tractului respirator.

Probleme gastrointestinale

Afecțiunile gastrointestinale, cum ar fi refluxul gastroesofagian (GERD), pot duce la eliminarea gazelor din stomac prin cavitatea orală. Mai rar, problemele la nivelul esofagului sau stomacului, precum infecția cu Helicobacter pylori, sunt asociate cu halitoza. Respirația urât mirositoare „de la stomac” se tratează intervenind asupra cauzei de bază.

Factori alimentari și stil de viață

Consumul unor alimente precum usturoiul, ceapa, peștele sau alcoolul poate provoca halitoză temporară. Fumatul și utilizarea produselor din tutun sunt cauze comune, contribuind la uscarea cavității orale și la acumularea în exces a plăcii bacteriene.

Medicamente și afecțiuni sistemice

Unele medicamente, precum antihistaminicele, diureticele sau antidepresivele, pot provoca halitoza prin reducerea fluxului salivar. Sindromul de gură uscată (xerostomia), asociat cu diverse afecțiuni, agravează respirația urât mirositoare. Halitoza poate fi și un simptom al unor boli sistemice, precum diabetul (cetoacidoza, cu halenă acetonică), insuficiență renală (miros de amoniac) sau afecțiunile hepatice.

Unul dintre cei mai importanți factori favorizanți pentru apariția halitozei este xerostomia. Descoperă ce este sindromul gurii uscate , de ce apare acesta  și ce probleme poate indica, dar și cum poate fi tratat  în mod eficient.

De ce miroase gura la copii?

Mirosul gurii la copii este adesea determinat de o igienă orală insuficientă. Acesta se întâlnește relativ frecvent și în cazul infecțiilor respiratorii superioare, când respiratul pe gură și uscarea mucoasei bucale favorizează înmulțirea bacteriilor. 

Adesea, gura urât mirositoare la copii este considerată de către părinți un semn de paraziți intestinali, deși nu este întotdeauna adevărat. De aceea, analizele specifice sunt oricând binevenite, la recomandarea medicului, deoarece parazitozele sunt frecvente la acest grup de vârstă.

Mirosul gurii la bebeluși este un subiect de maximă importanță, deoarece poate semnala deshidratare și hrănire insuficientă. Aceste cazuri trebuie evaluate cât mai repede de către medicul pediatru.

Importanța igienei orale la bebeluși și copii este adesea subestimată, dar aceasta poate avea un impact important asupra stării generale de sănătate și asupra danturii definitive. Iată cum sa ii creezi copilului tau obiceiuri sanatoase de ingrijire orala!

Simptome și manifestări ale halitozei

Halitoza este adesea semnalată de cei din jur, însă există și simptome subiective și manifestări care pot indica prezența acestei probleme. O examinare atentă, atât de către pacient, cât și de medicul stomatolog, este esențială pentru identificarea cauzei și pentru inițierea unui tratament corespunzător.

Identificarea mirosului neplăcut al respirației

Principalul simptom al halitozei este respirația urât mirositoare, remarcată de obicei de cei din proximitatea persoanei afectate. Mirosul poate varia de la ușor neplăcut până la deranjant, în funcție de cauză. În unele cazuri, pacientul poate să nu fie conștient de problemă (halitoza subiectivă), deoarece receptorii olfactivi devin desensibilizați la mirosurile proprii. Testele clinice precum halimetria sau evaluarea organoleptică realizată de medic pot confirma prezența și severitatea halitozei.

Senzația de gură uscată (xerostomie)

Xerostomia sau reducerea fluxului salivar este un simptom frecvent asociat cu halitoza. Saliva are un rol esențial în curățarea resturilor alimentare și în menținerea echilibrului bacterian din cavitatea orală. Uscăciunea gurii, care poate apărea în urma utilizării anumitor medicamente, deshidratării sau a unor afecțiuni precum sindromul Sjögren, favorizează acumularea bacteriilor anaerobe responsabile de mirosul neplăcut.

Xerostomia este o problemă foarte frecvent întâlnită la persoanele în vârstă, în cazul cărora secreția de salivă se reduce în mod natural. Din acest motiv, îngrijirea orală a vârstnicilor trebuie să includă unele măsuri suplimentare. Iată câteva recomandari pentru sanatatea orala a persoanelor in varsta!

Depozite albicioase pe limbă

Prezența unui strat albicios pe suprafața limbii, cunoscut și sub denumirea de limbă saburală, este un simptom comun al halitozei. Aceste depozite sunt formate din resturi alimentare, celule epiteliale descuamate și bacterii anaerobe care produc compuși volatili cu sulf. 

Limba este o zonă predispusă la acumulări bacteriene din cauza suprafeței sale rugoase, în special în partea posterioară. Curățarea corespunzătoare a limbii, inclusiv prin periajul lingual corect, poate reduce semnificativ aceste depozite și, implicit, halitoza. Pentru rezultate mai bune, se recomandă folosirea unui gel special pentru curatarea limbii.

Diagnosticarea halitozei

Diagnosticul corect al halitozei implică o abordare multidisciplinară, care include o evaluare detaliată a istoricului medical, o examinare clinică minuțioasă și, în unele cazuri, utilizarea testelor specifice pentru a determina cauza exactă a respirației urât mirositoare.

Evaluarea istoricului medical și oral

Diagnosticarea halitozei începe cu istoricul medical complet. Medicul stomatolog va întreba despre obiceiurile de igienă orală, dietă, utilizarea medicamentelor și eventualele afecțiuni sistemice care ar putea contribui la problemă. De asemenea, istoricul oral este esențial pentru identificarea posibilelor cauze locale, precum carii netratate, afecțiuni gingivale sau infecții orale. Simptome precum senzația de gură uscată sau un gust metalic persistent pot oferi indicii importante despre originea halitozei.

Examinarea clinică a cavității bucale

Examinarea clinică începe cu o analiză atentă a cavității bucale. Se evaluează starea dinților, prezența cariilor, acumularea de placă bacteriană sau tartru, inflamația gingiilor și posibile leziuni orale. Limba este de asemenea examinată pentru a observa eventuale depozite albicioase sau alte anomalii. În cazul în care se suspectează o problemă dentară sau gingivală ca sursă a halitozei, medicul poate recomanda radiografii dentare pentru o evaluare mai detaliată.

Teste specifice pentru detectarea compușilor volatili

Pentru un diagnostic precis, pot fi utilizate teste care detectează compușii volatili cu sulf (CVS), responsabili pentru mirosul neplăcut al respirației. Cel mai frecvent utilizat instrument este halimetrul, un dispozitiv care măsoară concentrația de CVS din aerul expirat. Evaluarea organoleptică, în care medicul analizează direct mirosul respirației pacientului, este o altă metodă utilizată, deși mai subiectivă.

În cazuri complexe, pot fi recomandate investigații suplimentare, cum ar fi cultura bacteriană sau testarea pH-ului salivar, pentru a identifica dezechilibrele microbiene sau alte cauze sistemice.

Opțiuni de tratament pentru halitoză

Tratamentul halitozei implică o abordare complexă, orientată atât spre ameliorarea simptomelor, cât și spre eliminarea cauzei subiacente. De la îmbunătățirea igienei orale până la tratamente stomatologice specifice, fiecare măsură joacă un rol important în restabilirea respirației proaspete și în menținerea sănătății orale generale. Trebuie menționat că nu există medicamente pentru mirosul urât al gurii, dar unele dintre cauzele halitozei pot impune anumite tratamente medicamentoase. 

Iată care sunt recomandările specialiștilor pentru tratamentul mirosului neplăcut al gurii:

Îmbunătățirea igienei orale

În halitoză, tratamentul debutează cu adoptarea unei rutine riguroase de igienă orală. Periajul dentar de două ori pe zi, utilizând o pastă de dinți cu fluor, ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare. 

Curățarea limbii cu o perie sau un dispozitiv special pentru îndepărtarea depozitelor albicioase reduce semnificativ mirosurile neplăcute. Folosirea aței dentare completează igiena, prevenind acumularea resturilor între dinți, în zone greu accesibile. Deși nu există o anumită pastă de dinți pentru respirație urât mirositoare, pastele de dinți cu fluor au o eficiență superioară pentru a remineraliza dinții și a scădea riscul de apariție a cariilor, inclusiv pentru a opri halitoza. Pasta de dinți și apa de gura din gama Curasept Daycare Protection Booster contribuie la igiena orală, fiind eficiente și în combaterea halitozei. 

Pentru o igienă orală completă, află tot ce este important sa stii despre procedura de airflow dentar realizată în cabinetele stomatologice și care sunt avantajele și beneficiile acesteia!

Tratamente stomatologice pentru afecțiuni subiacente

Ce trebuie să faci când îți miroase gura este să programezi o vizită la medicul stomatolog. Când halitoza este cauzată de afecțiuni dentare, cum ar fi carii netratate, infecții gingivale sau boli parodontale, intervenția stomatologică este esențială. Detartrajul și periajul profesional sunt necesare pentru îndepărtarea tartrului și a bacteriilor asociate. În cazurile severe de boală parodontală, pot fi necesare tratamente avansate, precum chiuretajul subgingival sau chiar intervenții chirurgicale.

Utilizarea apei de gură și a produselor antibacteriene

Apa de gură formulată cu substanțe antibacteriene, cum ar fi cetilpiridiniu, ajută la reducerea bacteriilor responsabile pentru halitoză; poți găsi acest compus în produsele din gama Curasept Daycare Protection Booster. Produsele pe bază de zinc sunt eficiente în neutralizarea compușilor volatili cu sulf. Utilizarea regulată a acestora, în completarea igienei orale, contribuie la menținerea unei respirații proaspete. Este important ca aceste soluții să fie recomandate de medicul stomatolog, pentru a evita efectele secundare, cum ar fi iritațiile sau modificările gustului.

De ce să alegi Dentamerica Distribution pentru îngrijirea danturii tale

Grija pentru sănătatea orală este esențială, iar Dentamerica Distribution este un partener de nădejde în acest proces: 

• Este unic distribuitor al unor branduri consacrate la nivel mondial.
• Îți oferă consultanță cu ajutorul echipei superspecializate, alcătuită din reprezentanți medicali absolvenți ai Facultății de Medicină.
• Are un portofoliu foarte extins de produse testate și validate de-a lungul timpului.
• Oferă soluții de îngrijire actualizate conform celor mai recente inovații și standarde din domeniul sănătății orale.
• Este un partener de încredere, care oferă produse potrivite nevoilor tale specifice.

Remedii naturale și modificări ale stilului de viață

Anumite remedii naturale, precum mestecarea frunzelor de mentă sau consumul de ceai verde, pot avea efecte benefice asupra respirației. Hidratarea adecvată previne xerostomia (senzația de gură uscată), care contribuie la halitoză. Evitarea alimentelor puternic mirositoare, precum usturoiul sau ceapa, și reducerea consumului de alcool și tutun sunt, de asemenea, importante. O dietă echilibrată, bogată în fructe și legume, susține sănătatea orală prin stimularea fluxului salivar.

Este important de menționat faptul că, deși aceste remedii pot ameliora situația prin mascarea mirosului neplăcut al respirației, ele nu tratează cauzele halitozei, iar eficiența lor nu este dovedită din punct de vedere științific. Prin urmare, medicul stomatolog și produsele dedicate de igienă orală rămân soluțiile recomandate.

Prevenția halitozei

Prevenția halitozei reprezintă un efort combinat de menținere a igienei orale corecte, adoptarea unui stil de viață sănătos și vizite regulate la medicul stomatolog. O abordare preventivă nu doar că elimină riscul respirației urât mirositoare, dar contribuie și la sănătatea generală a cavității bucale.

Practici de igienă orală corectă

Igiena orală riguroasă este esențială pentru prevenirea acumulării bacteriilor care produc compuși volatili cu sulf, responsabili pentru mirosurile neplăcute. Periajul dentar trebuie efectuat de două ori pe zi, timp de cel puțin două minute, cu o pastă de dinți care conține fluor. 

Alimentație echilibrată și hidratare adecvată

O dietă echilibrată, bogată în fructe și legume, contribuie la sănătatea orală prin stimularea producției de salivă, un factor natural de curățare. Evitarea excesului de alimente procesate și dulciuri scade riscul de apariție a halitozei. Hidratarea corespunzătoare este esențială pentru prevenirea xerostomiei (senzația de gură uscată), care favorizează dezvoltarea mirosurilor neplăcute.

Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool

Fumatul și alcoolul sunt factori importanți care contribuie la apariția halitozei. Tutunul favorizează uscarea cavității bucale și lasă un miros persistent, iar alcoolul poate duce la deshidratarea mucoaselor, amplificând disconfortul. Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool sunt măsuri recomandate atât pentru prevenirea halitozei, cât și pentru menținerea sănătății generale.

Vizite regulate la medicul dentist

Controalele stomatologice periodice, recomandate de cel puțin două ori pe an, permit detectarea și tratarea precoce a afecțiunilor dentare sau gingivale care pot contribui la halitoză. Medicul stomatolog poate efectua detartrajul și periajul profesional, intervenții esențiale pentru îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului. În plus, consultarea stomatologică este o oportunitate pentru educarea pacientului cu privire la igiena orală adecvată și prevenția problemelor asociate.

Mituri și realități despre halitoză

Halitoza este un subiect înconjurat de numeroase mituri, alimentate de lipsa de informare și de stigmatizarea asociată acestei afecțiuni. Este important să distingi între informațiile corecte, bazate pe dovezi științifice și concepțiile greșite, pentru a aborda problema într-un mod eficient.

Mit: „Halitoza este întotdeauna cauzată de o igienă orală deficitară”

Realitate: Deși o igienă orală inadecvată reprezintă una dintre cauzele principale ale halitozei, aceasta nu este singura responsabilă. Afecțiunile gingivale, cariile dentare, problemele gastrointestinale, afecțiunile sinusurilor sau ale căilor respiratorii superioare și anumite afecțiuni sistemice (cum ar fi diabetul sau insuficiența renală) pot provoca, de asemenea, respirația urât mirositoare.

Mit: „Clătirea cu apă de gură elimină halitoza permanent”

Realitate: Apa de gură poate oferi o soluție temporară pentru mascarea mirosurilor neplăcute, dar nu tratează cauza principală. În cazul în care halitoza este cauzată de probleme dentare sau sistemice, este necesară o intervenție medicală specifică pentru a elimina factorul declanșator.

Mit: „Halitoza este întotdeauna evidentă pentru cei afectați”

Realitate: Persoanele care suferă de halitoză pot să nu fie conștiente de această problemă, deoarece simțul mirosului se adaptează rapid la propriile mirosuri corporale. Testele clinice, precum evaluarea compușilor volatili din aerul expirat, sunt metode mai precise de diagnostic.

Mit: „Dacă bei suficientă apă, halitoza va dispărea”

Realitate: Deși hidratarea ajută la prevenirea xerostomiei (senzația de gură uscată), care este un factor agravant al halitozei, consumul de apă nu poate rezolva problemele mai complexe, precum infecțiile sau acumulările bacteriene în cavitatea bucală.

Mit: „Halitoza este întotdeauna o problemă minoră”

Realitate: În anumite cazuri, halitoza poate semnala afecțiuni medicale grave, cum ar fi diabetul necontrolat, insuficiența hepatică sau anumite tipuri de cancer. Este esențial ca halitoza persistentă să fie evaluată de un medic stomatolog sau de un alt specialist medical.

Întrebări frecvente despre halitoză

Există unele întrebări pe care pacienții afectați de halitoză le adresează frecvent și la care vom încerca să răspundem în continuare. 

Este halitoza întotdeauna un semn al unei probleme grave?

Nu, halitoza nu indică întotdeauna o problemă gravă. În multe cazuri, aceasta este cauzată de acumularea de bacterii pe dinți, gingii sau limbă, din cauza unei igiene orale deficitare. Totuși, dacă respirația urât mirositoare persistă în ciuda unei igiene orale corecte, poate semnala afecțiuni sistemice, cum ar fi diabetul, refluxul gastroesofagian sau insuficiența renală. Vizita la medicul stomatolog este esențială pentru a determina cauza exactă.

Ce pot face pentru a preveni halitoza?

Prevenirea halitozei începe cu o igienă orală adecvată, care include periajul dinților de cel puțin două ori pe zi, curățarea spațiilor interdentare și curățarea limbii. Adoptă o alimentație echilibrată, evită fumatul și menține o hidratare optimă. Vizitele regulate la medicul dentist, efectuate cel puțin de două ori pe an, sunt esențiale pentru prevenirea și depistarea precoce a problemelor orale.

Apa de gură poate trata halitoza?

Apa de gură poate ajuta la reducerea bacteriilor și la mascarea temporară a mirosurilor neplăcute, dar nu tratează cauza halitozei. Este important să identifici și să tratezi problema de bază, fie că este vorba despre igiena orală deficitară, o carie, o boală gingivală sau o afecțiune sistemică, iar intervenția medicului stomatolog este esențială pentru a afla cum scapi de halenă.

Cât de des ar trebui să merg la stomatolog pentru prevenirea halitozei?

Se recomandă controale stomatologice de rutină la fiecare șase luni. Aceste vizite permit identificarea timpurie a eventualelor probleme dentare sau gingivale care ar putea contribui la apariția halitozei și permit o curățare profesională a dinților. 

Poate o problemă gastrică să cauzeze halitoza?

Da, problemele gastrointestinale, cum ar fi refluxul gastroesofagian, pot provoca halitoza. Acest lucru este cauzat de refluxul de acizi gastrici sau alimentele nedigerate în tractul superior. Dacă suspectezi o cauză gastrointestinală, se recomandă consultarea unui specialist.

De ce gura uscată contribuie la halitoză?

Sindromul gurii uscate  (xerostomia) reduce producția de salivă, care este esențială pentru curățarea naturală a cavității bucale și pentru controlul bacteriilor. Dacă suferi de sindromul gurii uscate , hidratarea adecvată și utilizarea produselor specifice, cum ar fi gelurile sau sprayurile orale, pot fi utile.

Așadar, chiar dacă halitoza reprezintă o problemă frecventă, aceasta poate fi prevenită prin menținerea unei igiene orale corecte și nu numai. Respirația urât mirositoare apare, de cele mai multe ori, din cauza unei igiene precare, însă pot exista și alte cauze care necesită tratament specific. De aceea, un consult stomatologic este de ajutor în diagnosticarea și tratarea corectă a halitozei.

Disclaimer: Produsele stomatologice menționate pot contribui la ameliorarea simptomelor și la menținerea unei bune igiene orale. Cu toate acestea, în cazul afecțiunilor severe sau al apariției complicațiilor, este esențial să consultați un medic stomatolog specialist pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. Informațiile oferite nu înlocuiesc sfaturile medicale profesionale și nu trebuie utilizate pentru autodiagnosticare sau automedicatie.

Surse:

1. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/halitosis-bad-breath#:~:text=Halitosis%20is%20an%20oral%20health,toward%20treating%20this%20preventable%20condition, accesat la 12.12.2024;.
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bad-breath/symptoms-causes/syc-20350922, accesat la 12.12.2024;
3. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17771-bad-breath-halitosis, accesat la 12.12.2024;
4. https://www.medicalnewstoday.com/articles/166636, accesat la 12.12.2024;
5. https://www.dentalhealth.org/bad-breath, accesat la 12.12.2024;
6. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1034/j.1600-0757.2002.280111.x, accesat la 12.12.2024;
7. https://www.nhs.uk/conditions/bad-breath/, accesat la 12.12.2024;
8. https://www.webmd.com/oral-health/bad-breath, accesat la 12.12.2024;

Surse foto: Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock.