Gingivita: simptome, cauze si tratament

Gingii inflamate, simptom gingivită

Totul despre gingivită, de la cauze și simptome până la tratament. Cum o poți gestiona eficient

Gingivita este cea mai comună formă de boală gingivală, caracterizată prin inflamația superficială a gingiilor cauzată de acumularea de bacterii și placă dentară la linia gingivală. Se manifestă prin gingii roșii și inflamate, sângerări la periajul dinților sau la folosirea aței dentare, sensibilitate la atingere și respirație urât mirositoare (halitoză).

Ce trebuie să știi despre gingivită:

Factorii de risc includ igiena orală deficitară, fumatul, stresul și schimbările hormonale.
Este complet reversibilă cu tratament adecvat în 1–3 săptămâni, spre deosebire de boala parodontală.
Prevenția se bazează pe periajul corect de 2 ori pe zi, folosirea periuțelor interdentare și pe controale regulate la medicul stomatolog.

Află din acest ghid complet cum să recunoști primele simptome ale gingivitei, care sunt principalii factori de risc și cauzele apariției, cum se pune diagnosticul prin examinare clinică și ce tratamente moderne există. Totodată, descoperă ce metode de prevenție poți aplica pentru a menține gingiile sănătoase pe termen lung.

● Ce este gingivita și când apare?
● Tipuri de gingivită și ce simptome au - cum recunoști forma specifică?
● Care sunt simptomele gingivitei la bebeluși și copiii mai mari?
● Cum se diagnostichează gingivita?
● Care este tratamentul eficient pentru gingivita?
● Cum previi gingivita? 5 aspecte-cheie de care să ții cont
● Concluzie - cum gestionezi corect gingivita și ce ai de făcut mai departe
● Întrebări frecvente (FAQ) despre gingivită

Ce este gingivita și când apare?

Gingivita reprezintă inflamația ușoară și incipientă a gingiilor, fiind prima etapă a bolii gingivale. Această afecțiune apare când bacteriile și placa dentară se acumulează la limita gingivală, provocând infecții locale superficiale.

Caracteristici distincte ale gingivitei
Aspecte pozitive:

● Complet reversibilă cu tratament adecvat.
● Nu afectează structurile de susținere ale dinților.
● Răspuns rapid la tratament (1-3 săptămâni).

Diferențe față de boala parodontală:

● Nu există pierdere de țesut osos.
● Nu se formează pungi parodontale profunde.
● Nu provoacă mobilitatea dinților.

Când apare gingivita?
Perioade cu risc crescut:

● Copilărie: 73% dintre copiii 7-11 ani din țările dezvoltate.
● Adolescența: din cauza schimbărilor hormonale.
● Sarcina: trimestrul 2 și 3 (efecte hormonale).
● Menopauza: scăderea estrogenilor.
● Perioade de stres: slăbirea sistemului imunitar.

*Sursa: National Center for Biotechnology Information - NCBI

Tipuri de gingivită și ce simptome au - cum recunoști forma specifică?

Durere, simptom gingivită

Gingivita poate fi clasificată în funcție de mai multe criterii clinice și etiologice. Această clasificare ajută la stabilirea unui diagnostic corect și a unui plan de tratament eficient.

Cele mai frecvente criterii de diferențiere includ:

● evoluția în timp (acută vs. cronică);
● cauza declanșatoare (bacteriană, virală, fungică, medicamentoasă etc.);
● localizarea;
● severitatea manifestărilor.

1. Tipuri de gingivită, după evoluția în timp și cum se manifestă

Tip	Dezvoltare	Simptome principale	Factori declanșatori	Prognostic
Gingivită acută	rapid (zile)	• debut brusc și spontan • durere intensă • sângerări abundente la atingere • ulcerații pe gingii • inflamații pronunțate	• infecții bacteriene, virale sau fungice • traumatisme gingivale • stres intens • medicamente	• vindecare rapidă cu tratament • risc de cronicizare fără intervenție
Gingivită cronică	lent (luni–ani)	• durere absentă sau minimă • sângerări moderate și regulate • halitoză persistentă • modificare a culorii gingiilor • gust metalic • tartru vizibil	• igienă orală deficitară • placă bacteriană persistentă • fumat • afecțiuni sistemice	• necesită tratament constant • poate evolua spre parodontită dacă este ignorată

2. Forme de gingivită, după cauza declanșatoare (etiologie) - simptome

Tip	Cauză principală	Observații
Bacteriană	• placă bacteriană • igienă orală deficitară	• cea mai frecventă formă
Virală	• virusuri (ex. herpes simplex)	• apare mai ales la tineri • asociată cu vezicule sau ulcerații dureroase
Fungică	• Candida albicans (candidoză orală / candidoză bucală)	• mai frecventă la persoanele imunocompromise • frecventă la cei care folosesc antibiotice
Indusă medicamentos	• reacții la anticonvulsivante • imunosupresoare • blocante ale canalelor de calciu	• gingiile devin mărite, spongioase • uneori fără inflamație evidentă
Indusă de factori hormonali	• schimbările hormonale din pubertate • schimbările hormonale din sarcină • schimbările hormonale din menopauză	• inflamație crescută • apare chiar și la o placă bacteriană minimă
Indusă de carențe nutriționale	• deficit de vitamina C (scorbut)	• gingiile devin moi • sângerează ușor • se retrag vizibil

3. Tipuri de gingivită, după localizare - cum se manifestă

Tip	Localizare	Caracteristici
Localizată	• o zonă restrânsă a gingiilor	• inflamație într-un singur grup de dinți
Generalizată	• afectează majoritatea arcadelor dentare	• inflamație extinsă • de regulă asociată cu afecțiuni sistemice sau igienă precară

4. Forme de gingivită, în funcție de severitate - simptome

Tip	Simptome predominante	Impact asupra țesuturilor
Ușoară	• sângerări ocazionale • gingii ușor inflamate	• reversibilă complet cu igienă corectă
Moderată	• inflamație vizibilă • sângerări frecvente • halitoză	• necesită tratament profesional • necesită întreținere constantă
Severă	• sângerări spontane • durere • retracție gingivală • ulcerații	• poate evolua spre parodontită • risc de pierdere a dinților dacă nu este tratată

Care sunt simptomele gingivitei la bebeluși și copiii mai mari?

Ce simptome are gingivita la bebeluși (0-2 ani)?

Simptome specifice erupției dentare:

● Roșeața gingiilor în zona unde va ieși dintele.
● Inflamații gingivale localizate.
● Salivația excesivă.
● Iritabilitate și plâns frecvent.
● Tendința de a mușca obiecte pentru ameliorare.
● Sângerare ușoară ocazională.

Management pentru bebeluși:

● Masaj gingival blând cu degetul curat.
● Geluri calmante speciale pentru erupția dentară.
● Obiectele de ronțăit din silicon sigur.
● Monitorizare atentă a erupției.

Care sunt manifestările gingivitei la copiii mai mari (2-12 ani)?

Simptome comune:

● Gingii roșii și ușor inflamate.
● Sângerări la periajul dinților.
● Respirație urât mirositoare dimineața.
● Sensibilitate la alimente reci sau calde.
● Evitarea periajului din cauza disconfortului.

Factori specifici copiilor:

● Tehnici de periaj neadecvate.
● Consumul excesiv de dulciuri.
● Respirația pe gură (sinuzite, adenoide).
● Stres școlar și schimbări hormonale.

Ce simptome are gingivita la adolescenți (13-18 ani)?

Simptome comune:

● Gingii roșii și inflamate, mai ales în jurul molarilor și incisivilor.
● Sângerări la periaj sau la folosirea aței dentare.
● Respirație urât mirositoare (halitoză) persistentă.
● Disconfort sau sensibilitate la atingere sau la alimente reci/calde.
● Retracție gingivală ușoară (gingiile încep să se retragă de pe dinți).
● Placă dentară vizibilă sau acumulări de tartru.

Factori hormonali:

● Pubertatea și schimbările hormonale.
● Menstruația (variații ciclice).
● Creșterea nivelului de androgeni.

Comportamente de risc:

● Neglijarea igienei orale.
● Piercinguri în zona bucală.
● Consumul de băuturi carbogazoase.
● Începutul fumatului experimental.

Care sunt cauzele și factorii de risc în gingivită?

Gingivita este o afecțiune inflamatorie a gingiilor, cauzată în principal de acumularea plăcii bacteriene pe dinți în linia gingivală. Printre cauzele și factorii de risc se numără igiena orală precară, fumatul, schimbările hormonale și anumite afecțiuni medicale. Identificarea timpurie a acestor factori este esențială pentru prevenirea complicațiilor.

1. Cauza principală: placa bacteriană dentară

Formarea plăcii bacteriene:

● Placa moale (0-3 zile) → bacterii + resturi alimentare + zaharuri.
● Placa întărită (3-10 zile) → mineralizare parțială.
● Tartru (10+ zile) → calcificare completă, îndepărtare doar profesională.

2. Factori de stil de viață

Factor	Mecanism	Risc	Soluții
Fumatul	reduce circulația gingivală	foarte ridicat	oprirea completă
Alcoolul	deshidratare, iritație	ridicat	consum moderat
Dieta săracă	deficit vitamina C	mediu	alimentație echilibrată
Stresul	slăbirea imunității	mediu–ridicat	managementul stresului

3. Factori biologici și medicali

Categorie	Exemplu	Efect asupra gingiilor
Schimbări hormonale	pubertate	• creșterea sensibilității gingivale la placă bacteriană
	menstruație	• variații ciclice ale inflamației • gingii mai roșii și sensibile
	sarcină	• estrogenul și progesteronul cresc fluxul sanguin • inflamație accentuată
	menopauză	• scăderea estrogenilor • uscăciune orală • disconfort gingival
Afecțiuni medicale	diabet zaharat	• vindecare întârziată • risc crescut de infecții și inflamații
	HIV/SIDA	• compromiterea sistemului imunitar • inflamație persistentă
	leucemie	• alterarea funcțiilor celulelor sanguine • sângerări și inflamații gingivale
Medicamente cu risc	imunosupresoare	• slăbirea răspunsului imunitar • predispoziție la inflamații
	antiepileptice	• pot provoca hiperplazie gingivală (îngroșarea gingiilor)
	inhibitori ECA	• tuse iritativă • posibile iritații gingivale
	anticoagulante	• risc crescut de sângerare gingivală

4. Factori comportamentali

Categorie	Exemplu	Impact asupra sănătății gingivale
Igienă orală neadecvată	periaj < 2 minute sau mai rar de 2 ori/zi	• placă bacteriană persistentă • inflamație
	tehnici incorecte de periaj	• ineficiență în curățarea dinților • risc de acumulare de placă
	neglijarea spațiilor interdentare	• resturi alimentare • bacterii între dinți
	lipsa folosirii apei de gură antiseptice	• reducere limitată a bacteriilor • inflamație persistentă
Traumatisme mecanice	periaj agresiv cu perii tari	• leziuni ale gingiilor • inflamație cronică
	aparate ortodontice inadecvate	• iritație gingivală • dificultăți în menținerea igienei
	proteze nepotrivite	• frecarea gingiilor • inflamație localizată
	obiceiuri dăunătoare (ronțăitul unghiilor)	• microtraume repetate • risc crescut de infecții locale

Lupta împotriva gingivitei începe cu un periaj corect, dar acest lucru poate fi dificil și dureros atunci când gingiile sunt deja inflamate și sângerează. O periuță obișnuită, prea dură, poate agrava iritația și te poate face să eviți tocmai zona care are cea mai mare nevoie de curățare: linia gingiei. Pentru a rupe acest cerc vicios, ai nevoie de o periuță special concepută pentru gingii sensibile. Periuța Curaprox 5460 3-Pack folosește filamente Curen® ultra-fine și dense, care curăță placa bacteriană în profunzime, dar cu o blândețe excepțională, protejând gingiile și permițând o igienă eficientă, fără durere.

Cum se diagnostichează gingivita?

Examinare clinică pentru gingivită

1. Evaluarea istoricului medical

Anamneza detaliată include:

● Obiceiurile de igienă orală - frecvență, tehnici, produse folosite.
● Frecvența controalelor stomatologice - ultima vizită, tratamente anterioare.
● Obiceiuri dăunătoare - fumat, alcool, consumul de dulciuri, băuturi acide.
● Medicamentele administrate - inclusiv suplimente și remedii fără prescripție.
● Afecțiunile medicale existente - diabet, boli cardiace, autoimune, tulburări sanguine.
● Situații speciale - sarcină, menopauză, pubertate.
● Istoricul familial - predispoziție genetică la boli parodontale.

2. Examinarea clinică completă

Inspecția vizuală:

● Culoarea gingiilor - comparația cu rozul normal sănătos.
● Textura și consistența - ferme vs. moi și spongioase.
● Conturul gingival - regulat vs. neregulat.
● Prezența plăcii și tartrului - localizarea și cantitatea.

Palparea și testarea:

● Sângerarea la palpare ușoară - indicator de inflamație activă.
● Sensibilitatea la atingere - evaluarea gradului de disconfort.
● Retracția gingivală - măsurarea expunerii rădăcinilor.
● Mobilitatea dentară - verificarea stabilității dinților.

Măsurători specializate:

● Adâncimea șanțurilor gingivale - cu sonda parodontală (normal: 1-3mm).
● Nivelul de aderență clinică - evaluarea pierderii de țesut.
● Indicii de inflamație - scoring standardizat pentru monitorizare.

3. Investigații suplimentare

Investigație	Indicații	Informații obținute
Radiografii dentare	suspiciune boală parodontală	evaluarea osului alveolar
Analize de laborator	sângerări neexplicate	excluderea tulburărilor sanguine
Teste microbiologice	infecții recurente	identificarea patogenilor specifici
Biopsie gingivală	leziuni atipice	excluderea neoplasmelor

4. Criterii de diagnostic diferențial:

● Gingivita vs. parodontita: Prezența/absența pierderii de os alveolar.
● Gingivita vs. stomatita: Localizarea și aspectul leziunilor.
● Gingivita vs. leucoplazia: Caracterul de eliminare a depunerilor.

Gingivita netratată poate progresa spre afecțiuni mai grave, cum este parodontoza. Citește mai multe despre boala parodontală – cauze, simptome și prevenție pentru a înțelege de ce e importantă intervenția timpurie.

Care este tratamentul eficient pentru gingivită?

Tratamentul gingivitei include atât obiceiuri sănătoase de igienă orală, cât și anumite intervenții stomatologice și administrarea de medicamente.

Tratamentul gingivitei la adulți

Etapa 1: Evaluare și planificare

● Stabilirea gradului de severitate (ușoară/moderată/severă).
● Identificarea factorilor de risc individuali.
● Planul de tratament personalizat.
● Informarea pacientului despre prognostic.

Etapa 2: Proceduri stomatologice
● Detartraj - constă în îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului format pe suprafața dinților, deasupra și sub linia gingivală. Prin detartraj se elimină cauza principală a inflamației și se previne progresul bolii.

● Chiuretaj gingival - se îndepărtează țesutul afectat și depunerile de tartru de sub linia gingivală. Procedura este vitală pentru a trata gingivita și a preveni evoluția acesteia în boală parodontală, ce ar putea duce la pierderea dintelui.

● Procedura AirFlow - metodă modernă, nedureroasă pentru eliminarea plăcii bacteriene.

AirFlow este o metodă profesională, eficientă și blândă de curățare, ideală în prevenția și tratarea gingivitei. Află cum funcționează procedura AirFlow și ce beneficii poate aduce sănătății tale gingivale.

● Periaj profesional - netezirea suprafețelor dentare.

Etapa 3: Tratament medicamentos țintit
Tratamentul medicamentos al gingivitei se realizează mai ales prin geluri antiseptice și administrarea de antibiotice, la recomandarea medicului stomatolog.

Geluri antiseptice pentru gingivită

Gelurile antiseptice conțin substanțe active cu proprietăți antibacteriene și antiinflamatoare, așa cum este clorhexidina. De asemenea, poți folosi o apă de gură pentru gingii inflamate pe bază de clorhexidină sau alte ingrediente cu efect bactericid.

Antibiotice pentru gingivită

Antibioticele pentru gingivită sunt indicate în caz de infecție severă, dacă ai un sistem imunitar slăbit sau dacă alte tratamente (precum îndepărtarea tartrului) au eșuat. Acestea se administrează doar la recomandarea medicului dentist și urmând indicațiile acestuia în ceea ce privește doza.

Pentru diminurea durerii și dezinfectare, poți folosi o apă de gură cu clorhexidină, recomandată de stomatologi în tratamentul gingivitei. Descoperă Curasept Astringent 0.2% cu Hamamelis, formulată special pentru reducerea inflamației și a sângerărilor gingivale. Ai grijă să o folosești la 30-60 de minute după spălarea pe dinți, iar pasta de dinți pe care o utilizezi să nu conțină SLS, întrucât acest agent inhibă efectul antiseptic al clorhexidinei.

Controlul gingivitei la bebeluși, copii mai mari și adolescenți

Bebeluși (0-2 ani):

● Masaj gingival blând și regulat.
● Geluri calmante speciale pentru erupția dentară.
● Monitorizarea îndeaproape a dezvoltării dinților.
● Educația părinților despre îngrijirea orală timpurie.

Copii (2-12 ani):

● Tehnici de periaj adaptate vârstei.
● Educația părinților pentru supravegherea igienei.
● Fluorizări preventive regulate.
● Tratamente blânde, fără antibiotice dacă e posibil.

Adolescenți (13-18 ani):

● Focus pe educația și motivația pentru igienă.
● Tratament hormonal de susținere dacă e necesar.
● Controale mai frecvente (la 3-4 luni).
● Abordarea factorilor comportamentali.

Îngrijirea orală începe din primii ani de viață. Dacă ești în căutarea unor soluții sigure și eficiente pentru cei mici, explorează gama de produse pentru igiena orală a copiilor și bebelușilor, special concepute pentru nevoile lor specifice.

Cum previi gingivita? 5 aspecte-cheie de care să ții cont

Prevenirea gingivitei pentru un zâmbet sănătos

1. Protocolul zilnic de igienă orală

Rutina dimineții (5-7 minute):

1. Periajul dinților - minim 3-4 minute cu tehnică corectă la unghiul de 45°, fără presiune, cu o periuță cu filamentele soft.
2. Curățarea limbii - îndepărtarea bacteriilor și a resturilor.
3. Apa de gură - 60 secunde cu soluție antiseptică, la recomandarea medicului stomatolog.

Rutina serii (7-10 minute):

1. Periajul dinților - 2 minute cu tehnică corectă la unghiul de 45°(Tehnica Bass modificată), fără presiune, cu o periuță cu filamentele soft.
2. Periuțe interdentare - pentru eliminarea plăcii bacteriene și resturilor dentare de la nivelul spațiilor interdentare.
3. Duș bucal - mai ales dacă porți aparat dentar sau ai gingii sensibile. Ajută la curățarea zonelor greu accesibile și la masarea gingiilor, reducând riscul inflamațiilor.
4. Apă de gură - 60 secunde cu soluție antiseptică, la recomandarea medicului stomatolog.

Pentru a preveni eficient gingivita, este important să cureți și spațiile dintre dinți, unde periuța obișnuită nu ajunge. Un set de periuțe interdentare poate fi de mare ajutor în completarea rutinei tale de igienă orală.

2. Alimentația și stilul de viață

Alimente benefice pentru gingii:

Categoria	Alimente recomandate	Beneficii
Vitamina C	portocale, kiwi, căpșuni, broccoli	întărirea țesuturilor gingivale
Antioxidanți	afine, merișoare, ceai verde	reducerea inflamației
Omega-3	somon, macrou, nuci, semințe de in	proprietăți antiinflamatoare
Calciu	brânză, iaurt, migdale	întărirea structurii dentare

Alimente de evitat:

● Dulciuri care aderă - caramele, gumă de mestecat cu zahăr.
● Băuturi acide - sucuri de fructe, băuturi carbogazoase.
● Snacks-uri procesate - chipsuri, biscuiți industriali.
● Alcool în exces - deshidratează și iritează țesuturile.

3. Controale stomatologice preventive

Frecvența recomandată:

Categoria pacient	Interval	Focus
Adulți sănătoși	6 luni	detartraj preventiv
Factori de risc	3–4 luni	monitorizare intensivă
Post-tratament gingivită	1–2 luni	evaluarea vindecării
Copii și adolescenți	3–6 luni	educație și fluorizare
Gravide	3 luni	monitorizarea schimbărilor hormonale

Gestionarea situațiilor speciale

În timpul sarcinii:

● Creșterea frecvenței periajului la 3 ori pe zi.
● Controlul mecanic al plăcii bacteriene privind spațiile interdentare (periuțe interdentare/duș bucal).
● Controale la fiecare trimestru.
● Evitarea tratamentelor invazive în primul trimestru.

Pentru purtătorii de proteze:

● Curățarea zilnică riguroasă a protezei.
● Masaj gingival în zonele de sprijin.
● Pauze de purtare pentru odihna țesuturilor.
● Adaptări periodice ale protezei.

La persoane cu diabet:

● Controlul glicemiei - esențial pentru vindecarea gingivală.
● Monitorizare mai frecventă (la 3 luni).
● Comunicarea cu medicul diabetolog.
● Atenție sporită la semnele de infecție.

Concluzie - cum gestionezi corect gingivita și ce ai de făcut mai departe

Gingivita reprezintă o problemă de sănătate publică majoră, afectând 73% dintre copiii de 7-11 ani și peste 90% dintre adulți în diverse perioade ale vieții, potrivit National Center for Biotechnology Information (NCBI). Cu toate acestea, este complet prevenibilă și reversibilă prin măsuri adecvate și constante.

Acțiuni imediate (prima săptămână)

Pasul 1: Evaluarea stării actuale

● Auto-examinarea zilnică - monitorizează culoarea, inflamația și sângerarea gingiilor.
● Documentarea simptomelor - notează intensitatea și frecvența problemelor.
● Identificarea factorilor de risc personali - fumatul, stresul, medicamentele, schimbările hormonale.

Pasul 2: Îmbunătățirea imediată a igienei orale

● Schimbă periuța de dinți - alege una cu peri moi și capăt de mărime potrivită.
● Introdu periuțe interdentare - folosite zilnic, în fiecare zi.
● Adoptă o tehnică corectă de periaj- la un unghi de 45° față de gingii, mișcări blânde.

Pasul 3: Programarea urgentă

● Consultația stomatologică completă - în maximum 2 săptămâni.
● Solicită evaluarea istoricului medical - discută toate medicamentele și afecțiunile.
● Planifică detartrajul profesional - eliminarea cauzei principale (tartru + placă).

Strategia pe termen mediu (1-3 Luni)

Monitorizare și ajustări:

● Controale la 4-6 săptămâni - pentru evaluarea progresului.
● Ajustarea tratamentului - în funcție de răspunsul individual.
● Tratamente suplimentare - chiuretaj gingival dacă e necesar.
● Optimizarea igienei personale - pe baza feedback-ului profesional.

Abordarea factorilor de risc:

● Oprirea fumatului - cel mai important factor de risc modificabil.
● Gestionarea stresului - tehnici de relaxare, exerciții fizice regulate.
● Optimizarea dietei - creșterea consumului de vitamine C și antioxidanți.
● Ajustarea medicației - consultă medicul pentru alternative mai prietenoase gingivale.

Planul pe termen lung (6 Luni - Viață)

Rutina de menținere:

● Igienă orală zilnică riguroasă - fără excepții, chiar și în vacanțe.
● Controale regulate la 6 luni - pentru adulți fără factori de risc.
● Detartraj profesional anual - prevenirea reacumulării tartrului.
● Auto-monitorizarea săptămânală - detectarea timpurie a recidivelor.

Adaptări pentru situații speciale:

● Sarcina - controale la 3 luni, igienă intensificată.
● Menopauza - monitorizare hormonală, hidratarea suplimentară.
● Boli cronice - coordonarea cu medicii de specialitate.
● Vârsta înaintată - adaptarea tehnicilor la limitările fizice.

Semnele de alarmă - când să contactezi urgent medicul stomatolog

Simptome care impun consultație imediată:

● Sângerări spontane și abundente - fără stimulare prin periaj.
● Dureri severe care interferează cu alimentația și somnul.
● Edeme care se extind pe obraz, gât sau sub maxilar.
● Febra asociată cu simptomele gingivale (>38°C).
● Mobilitatea dentară - dinții se mișcă la atingere.
● Gustul persistent de metal sau puroiul vizibil.

Întrebări frecvente (FAQ) despre gingivită

Cât de repede se vindecă gingivita?

Timpul de vindecare depinde de severitatea cazului, astfel:

● Gingivita ușoară: 1-2 săptămâni cu igienă corectă.
● Gingivita moderată: 3-4 săptămâni cu tratament profesional.
● Gingivita severă: 6-8 săptămâni cu monitorizare intensă.

De reținut! Factorii care accelerează vindecarea: igiena orală riguroasă, oprirea fumatului, gestionarea stresului, alimentația echilibrată.

Pot trata gingivita acasă fără să merg la stomatolog?

Cazurile foarte ușoare pot răspunde la:

● Periaj corect de 2 ori pe zi cu periuță cu peri moi.
● Control mecanic al plăcii bacteriene de la nivelul spațiilor interproximale.
● Apă de gură antiseptică fără alcool.
● Eliminarea factorilor de risc (fumat, stres).

IMPORTANT: Consultarea stomatologului rămâne esențială pentru:

● Confirmarea diagnosticului (nu toate sângerările sunt gingivită).
● Eliminarea tartrului (imposibil de îndepărtat acasă).
● Excluderea bolii parodontale.
● Planul de tratament personalizat.

Este gingivita contagioasă?

Gingivita în sine nu este contagioasă, dar bacteriile pot fi transmise prin transferul salivei cu bacterii (sărut, folosirea în comun a tacâmurilor contaminate sau a paharelor).

Prevenția transmiterii: igiena personală strictă, evitarea împărțirii obiectelor de igienă orală.

Ce se întâmplă dacă nu tratez gingivita?

Evoluția necontrolată în timp:

Perioada	Evoluția	Consecințe
Săptămâni 1–4	agravarea simptomelor	durere, sângerări crescute
Luni 2–6	progresie către parodontită	pungi parodontale, mobilitate
Ani 1–5	distrugerea progresivă	pierderea dinților
Ani 5+	complicații sistemice	probleme cardiace, diabet

De ce se inflamează gingia doar în anumite zone?

Cauzele localizării selective:

Zone cu risc crescut:

● Spatele dinților - zone greu accesibile la periaj.
● Linia gingivală - acumulare preferențială de placă.
● Spațiile interdentare - lipsa curățării cuperiuțe interdentare/duș bucal.
● În jurul lucrărilor dentare - margini inadecvate, spații mici.

Cauze specifice locale:

● Obturații cu margini incorecte sau deteriorate.
● Carii dentare ascunse care irită gingia.
● Erupția molarilor de minte (pericoronarită).
● Traumatisme mecanice (periaj agresiv, accidente).
● Reacții alergice la materialele dentare.

Pot indica sângerările gingivale o boală de ficat?

Da, ficatul produce factorii de coagulare necesari opririi sângerărilor. În bolile hepatice severe:

Mecanismul:

● Afectările hepatice determină producerea a mai puțini factori de coagulare.
● Sângele își pierde capacitatea de a se coagula normal.
● Sângerările gingivale devin excesive și spontane.

Semnele de alarmă asociate:

● Sângerări gingivale spontane și abundente.
● Vânătăi (echimoze) care apar ușor pe corp.
● Oboseală severă și scădere în greutate.
● Icterul (îngălbenirea pielii și ochilor).
● Durere în partea dreaptă a abdomenului.

⚠️ Disclaimer: Acest articol are un scop strict informativ și educațional. Informațiile prezentate aici nu sunt menite să înlocuiască o consultație medicală profesională, un diagnostic sau un tratament.

● Nu stabili un diagnostic singur pe baza informațiilor citite. Simptomele pot indica diverse afecțiuni, iar un diagnostic precis poate fi pus doar de un specialist.
● Nu recurge la automedicație. Administrarea oricărui tratament fără sfatul medicului poate fi periculoasă și îți poate agrava starea de sănătate.
● Consultă un medic sau un profesionist din domeniul sănătății pentru orice întrebare legată de o condiție medicală, înainte de a începe sau schimba un tratament.

Sănătatea ta este prioritară, iar recomandările medical avizat sunt indispensabile.

Dentamerica Distribution: Together for Smile Health

La Dentamerica Distribution, suntem aici pentru tine de peste 25 de ani, oferind tot ce ai nevoie pentru sănătatea orală. Ne place să fim stabili, să ne adaptăm rapid și să venim mereu cu idei noi – asta se vede în tot ce facem. Într-o lume care se schimbă constant, ne concentrăm pe nevoile tale, aducând produse de top, testate și aprobate de cele mai bune centre de cercetare din lume. Indiferent dacă ai nevoie de soluții pentru îngrijirea orală, ortodonție, implantologie sau consumabile stomatologice, avem totul. Suntem aici să ajutăm la promovarea zâmbetelor sănătoase, sprijinind medicii cu produse de calitate și servicii impecabile, cu livrare rapidă.

Surse:

● CDC, Gum Disease Facts, 2024, https://www.cdc.gov/oral-health/data-research/facts-stats/fast-facts-gum-disease.html - accesat la 22.07.2025
● National Center for Biotechnology Information (NCBI), Periodontitis and cardiovascular diseases: Consensus report, 2020, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7027895/ - accesat la 22.07.2025
● Medline Plus, Plaque and tartar on teeth, 2024, https://medlineplus.gov/ency/article/002044.htm - accesat la 22.07.2025
● Journal of Updates in Cardiovascular Medicine, Atherogenic Biomarkers and Gingival Bleeding Among Smokers, 2024, https://www.jucvm.com/articles/atherogenic-biomarkers-and-gingival-bleeding-among-smokers/doi/ejcm.galenos.2024.2023-17-44 - accesat la 22.07.2025
● National Center for Biotechnology Information (NCBI), Relationship between xerostomia and gingival condition in young adults, 2015 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24697562/ - accesat la 22.07.2025
● National Center for Biotechnology Information (NCBI), Gingivitis, 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557422/ - accesat la 22.07.2025
● Medscape,Gingivitis, 2023, https://emedicine.medscape.com/article/763801-overview - accesat la 22.07.2025
● National Center for Biotechnology Information (NCBI), Gingival Diseases in Childhood – A Review, 2014, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4253289/ - accesat la 22.07.2025

Sursa foto: Depositphotos, Freepik

11.08.2020 Postat de Echipa Dentamerica Distribution