Detartrajul. Ce este si de ce ai nevoie de el

Detartrajul este o procedura stomatologica, prin care se realizeaza indepartarea tartrului de pe suprafata dintilor. Tehnica previne acumularea de placa dentara, combate si trateaza bolile gingivale si sustine sanatatea dintilor. 

• Ce este detartrajul
• Ce este tartrul dentar
• Cum se realizeaza detartrajul
• Beneficiile detartrajului
• Reguli si restrictii dupa interventie
• Detartrajul in timpul sarcinii
• Masuri pentru prevenirea depunerii tartrului

Ce este detartrajul

Curatarea dintilor, chiar si foarte corect, acasa, nu inlatura complet depunerile de placa bacteriana astfel ca, la intervale regulate pentru a avea o buna sanatate orala, este necesara o curatare profesionala a dintilor. In acest mod zonele greu accesibile de la baza dintilor si dintre ei, precum si fetele posterioare ale acestora vor beneficia de o igiena orala corecta. 

Este bine de stiut ca produsele uzuale pentru intretinerea dintilor, inclusiv kiturile de albire, nu pot realiza o curatare profunda a dintilor, iar tartrul si placa bacteriana, acumulate in zonele greu accesibile periajului zilnic, pot duce la aparitia cariilor, a leziunilor gingivale si, in final, compromit sanatatea si integritatea dintilor.   

Detartrajul se poate realiza folosind instrumentar specific sau ultrasunete. Este o procedura complet nedureroasa, care nu aduce niciun prejudiciu smaltului dentar. Indepartarea profesionala a tartrului de la baza dintilor este cea mai eficienta metoda de a preveni si trata bolile gingivale. Uneori, in acest caz, procedura poate fi insotita de un usor disconfort pasager. 

Detartrajul nu trebuie confundat cu albirea dentara, care este exclusiv o procedura estetica, care nu are scop preventiv sau terapeutic, astfel ca trebuie facuta rar si cu prudenta.

Ce este tartrul dentar

Chiar si cea mai riguroasa igiena bucala zilnica, realizata acasa, nu va putea impiedica formarea tartrului dentar. Bacteriile din cavitatea bucala se combina cu resturile alimentare si alte subproduse si formeaza un film lipicios, numit placa dentara. Aceasta acopera dintii, gingiile, mucoasele si patrunde printre dinti, dar si sub linia gingiei. O mare parte din aceasta placa dentara este indepartata la periajul dentar zilnic. Eliminarea ei este si mai eficienta, daca se folosesc ata dentara si apa de gura, cu rigurozitate, de doua ori pe zi. Aceasta placa dentara reziduala este cea care formeaza, in timp, depunerile de tartru (termenul de tartru este cel uzual, medici il numesc calcul dentar), sub efectul mineralelor care exista in saliva. Procesul de solidificare este foarte rapid, circa 24 de ore fiind suficiente pentru ca stratul de placa sa se calcifice (de unde si necesitatea celor doua periaje pe zi), daca nu este indepartat. 

Tartrul dentar tinde sa prolifereze in mod special in cateva zone, inainte de a se raspandi. Locurile cele mai expuse formării depozitelor de tartru sunt: in spatele incisivilor superiori si inferiori (in apropierea canalelor de excretie ale glandelor salivare), pe spatele dintilor, in zona unde gingia imbraca dintele, pe partea posterioara a arcadelor dentare si intre dinti.

Tartrul are o structura dura, poroasa, aspra si aderenta pe dinte. Depozitele de tartru fac dificil periajul si ineficienta ata dentara, care nu mai poate patrunde printre dinti. Zona devine vulnerabila, iar smaltul dentar este afectat. Tartrul dentar si placa bacteriana sunt principalele cauze ce duc la aparitia cariilor si a leziunilor gingivale. In plus, tartrul dentar este inestetic. Are o culoare galbena, maronie, uneori cenusie, pe masura ce se acumuleaza. Este vizibil la radiografiile dentare, care pot pune in evidenta depozitele aflate sub linia gingivala, in jurul dintelui. Acumularea provoaca, in timp, slabirea gingiilor si caderea dintilor. Mai trebuie spus ca tartrul este principala cauza a respiratiei urat mirositoare. 

Cum se realizeaza detartrajul 

Examenul clinic al dintilor pune in evidenta depozitele de tartru. Radiografiile dentare evidentiaza dimensiunea formatiunilor in interiorul gingiilor, la fel si endoscopul parodontal, cu ajutorul caruia se pot vizualiza radacinile subgingivale. 

Terapia conventionala foloseste diferite instrumente, utilizate pentru indepartarea depunerilor de tartru. In prezent, cea mai utilizata varianta este detartrajul cu ultrasunete. Acestea produc oscilatii la viteze foarte mari, provocand microvibratii care desprind si pulverizeaza calculul dentar, inclusiv din zona subgingivala. Este utilizata si tehnologia cu laser. 

Procedurile lasa in urma un smalt dentar „aspru”, aderent, fapt care poate favoriza reaparitia depozitelor de tartru, astfel ca a doua etapa a detartrajului este lustruirea smaltului, prin utilizarea unor perii speciale, rotative, pe fiecare suprafata dentara. Procedura poate interesa si zonele dentare aflate sub linia gingiei, uneori, fiind necesara o anestezie locala simpla, pentru a putea efectua aceasta interventie. Numita si planificarea radacinei, aceasta manevra are ca efect o buna aderare a gingiei pe suprafata dintelui si sporirea stabilitatii acestuia. 

Detartrajul, inclusiv cel realizat sub marginea gingivala, este una dintre metodele terapeutice cele mai eficiente pentru tratarea bolilor parodontale. In aceasta situatie, tratamentul local se completeaza cu cel medicamentos, la recomandarea medicului. 

In functie de gradul de afectare si de manevrele necesare, detartrajul complet poate dura intre 30 si 60 de minute. Sunt situatii in care procedura se desfasoara in etape, pe parcursul a mai multor zile, pentru a fi mai usor suportata de catre pacient. 

Metodele moderne de detartraj sunt mai comode si mult mai usor tolerate, iar eficienta lor este similara cu metodele traditionale.

Beneficiile detartrajului 

Dincolo de elementul estetic, foarte important si el, detartrajul este o masura profilactica extrem de utila. Efectuat periodic detartrajul poate preveni bolile parodontale (dificil de tratat), precum si cariile, mai ales cele care apar la baza dintelui sau intre dinti. Acestea sunt principalele cauze ce duc la pierderea dintilor. Nu trebuie omis faptul ca o cavitate bucala sanatoasa este un pas important in mentinerea unei stari generale bune, multe afectiuni fiind provocate sau agravate de o sanatate bucala precara sau de lipsa dintilor. 

Igienizarea profesionala a danturii prin detartraj previne respiratia urat mirositoare. Nu poate fi uitat nici faptul ca detartrajul, ca masura preventiva, poate ajuta la economisirea unor sume importante de bani, in conditiile in care tratamentele pentru boli parodontale sunt scumpe si de durata. 

Aceasta procedura este considerata tratamentul standard ideal, care se aplica in boala parodontala cronica. Interventia poate imbunatati linia gingivala cu circa cinci milimetri, ceea ce reduce riscul de pierdere a dintilor, asociat bolii parodontale cronice.

Reguli si restrictii dupa interventie

Dupa efectuarea detartrajului, pastrarea unei igiene orale corecte este prima conditie. Este indicata evitarea consumului de alimente dure, foarte calde sau foarte reci, de regula, pentru cateva zile. Se recomanda evitarea alimentelor care pot pata dintii (vin rosu, cafea). O solutie buna poate sa fie folosirea unui pai, pentru a evita contactul acestor lichide cu smaltul. 

In functie de gradul de afectare si de amplitudinea manevrelor efectuate de medicul dentist, poate fi necesara revenirea la cabinetul stomatologic, pentru confirmarea faptului ca procedura a dus la rezultatul asteptat, iar evolutia ulterioara este cea favorabila. 

Detartrajul in timpul sarcinii

Ca urmare a modificarilor hormonale fiziologice din timpul sarcinii, medicii dentisti (si nu doar ei) recomanda cel putin o vizita, pe parcursul sarcinii, la cabinetul stomatologic. Mai mult, este util un detartraj profesional in aceasta perioada. Acesta poate face, deseori, diferenta dintre problemele gingivale grave, care pot sa apara in timpul sarcinii sau dupa nastere, si mentinerea unei bune sanatati orale, atat pe durata graviditatii, cat si dupa nastere. 

Pentru ca sensibilitatea dureroasa este accentuata pe parcursul sarcinii, detartrajul se poate face utilizand o usoara anestezie locala, mai ales daca este vorba despre paciente sensibile la durere. Anestezia locala nu are niciun fel de efect asupra sarcinii, permite o igienizare perfecta a cavitatii bucale si indepartarea tuturor depunerilor de tartru. 

Masuri pentru prevenirea depunerii tartrului

Strategiile de prevenire a formarii tartrului includ masuri pentru solubilizarea acestuia si pentru a inhiba aderenta placii bacteriene la suprafata smaltului dentar. Unele substante cu efect inhibitor al procesului de cristalizare, incluse in apa de gura sau guma de mestecat, chiar daca nu pot preveni complet depunerile, pot contribui la limitarea lor. Aceste substante nu au capacitatea de a dizolva depozitele existente deja, efectele lor fiind limitate la zona supragingivala.

Printre acesti compusi se numara triclosanul, care are efect antimicrobian cu spectru larg si care poate preveni dezvoltarea microbiana, la care se adauga efectele antiinflamatorii. Un alt compus este pirofosfatul, ce scade capacitatea de cristalizare a tartrului dentar. Ionii de zinc ajuta la inhibarea cresterii cristalelor care formeaza tartrul dentar. Produsele pentru ingrijirea bucala, pasta de dinti si apa de gura contin aceste substante. 

Studiile arata ca vitamina C are ca efect o reducere semnificativa a formarii calculului supragingival, probabil datorita proprietatilor acide ale acesteia. 

Dieta si modul in care sunt masticate alimentele pot avea un efect pozitiv. Consumul de fructe si legume crude, mestecarea lor corecta, evitarea alimentelor cu un continut mare de zahar sau amidon pot fi elemente care previn depunerile de tartru sau incetinesc acest proces. 

Igiena dentara, inclusiv cu periute interdentare, ramane cea mai utila cale de preventie, mai ales daca este facuta corect, de doua ori pe zi, si daca include apa de gura si ata dentara, in mod regulat. Respectarea regulii „celor trei C” ai igienei orale presupune ca aceasta sa fie: 

• continua - niciodata nu se intrerupe mai mult de 24 de ore;
• corecta - prin alegerea periutei potrivite si prin efectuarea unui periaj corespunzator;
• completa - adica periaj, apa de gura, ata dentara. 

La toate acestea, se adauga procedura de detartraj profesional, realizat de medicul stomatolog, de doua ori pe an. In cazul persoanelor cu predispozitie catre boala parodontala sau al celor care au o calitate slaba a smaltului dentar, detartrajul poate fi realizat mai des, la 3-4 luni, in functie de necesitati sau la recomandarea medicului. 

Detartrajul trebuie sa intre in rutina de sanatate a fiecaruia dintre noi. Este o procedura simpla care ajuta in mentinerea unei danturi frumoase si sanatoase. In plus, prin aceasta se pot preveni unele complicatii dureroase, costisitoare si greu de tratat. 

Sursa foto: Shutterstock.com