Parodontoza - cauze, simptome, tratament, preventie
În copilărie, căderea dinților este un fenomen obișnuit. Pentru un adult, însă, pierderea dinților poate fi un coșmar, mai ales că efectul este unul ireversibil. Din păcate, atunci când nu este tratată la timp, boala parodontală sau „parodontoza” poate avea ca rezultat pierderea totală a dinților.
De aceea, am pregătit în acest articol un set de informații utile, care pot ajuta pacienții să înțeleagă modul în care se instalează această boală, cauzele ei și cum poate fi prevenită.
● Ce este parodontoza
● Care sunt cauzele și factorii favorizanți
● Simptomele parodontozei
● Stadiile evolutive ale parodontozei
● Diagnosticarea parodontozei
● Tratamentul parodontozei
● Prevenția parodontozei
● Întrebări frecvente
Ce este parodontoza
Termenul de specialitate al parodontozei este „boala parodontală” sau periodontită. În termeni populari, mai poate fi numită și „boala dinților frumoși”, tocmai pentru că, de multe ori, dinții afectați parodontal nu sunt cariați, fiind aparent sănătoși, dar pacientul îi poate pierde, dacă nu sunt tratați la timp. Literal, periodontita înseamnă „în jurul dintelui”, fiind o boală a țesutului de susținere, și afectează atât gingia, cât și osul. Dinții sunt fixați în alveolele dentare din interiorul maxilarelor prin intermediul ligamentelor dentare. Acestea ajung să fie afectate din cauza inflamațiilor și a infecțiilor generate de bacteriile din cavitatea bucală. Rezultatul este că gingia și osul se resorb, iar dinții ajung să fie expulzați din alveolele dentare.
Diferențierea între gingivită și parodontită
Gingivita reprezintă stadiul incipient al afecțiunilor parodontale, caracterizată prin inflamația reversibilă a gingiilor, fără afectarea structurilor de susținere. Parodontita, în schimb, implică distrugerea ireversibilă a țesuturilor de susținere și necesită tratament complex. Identificarea timpurie a gingivitei este esențială pentru prevenirea progresiei către parodontoză.
Care sunt cauzele și factorii favorizanți
Principala cauză a bolii parodontale o reprezintă placa bacteriană. Este acea peliculă subțire, ușor gălbuie, care se formează constant la baza dintelui și care poate produce inflamarea gingiei, atunci când nu este îndepărtată zilnic, printr-un periaj corespunzător. Sub acțiunea mineralelor din salivă, placa bacteriană se poate întări, formându-se tartrul dentar. Acesta nu mai poate fi îndepărtat prin simplul periaj sau prin folosirea aței dentare, ci este nevoie de un detartraj profesional sau de tratamente specifice cabinetului de profilaxie dentară. La acest factor determinant se adaugă, însă, și factorii favorizanți:
● fumatul;
● alimentația - consumul de produse rafinate, făinoase, zaharuri, care favorizează dezvoltarea bacteriilor în cavitatea orală;
● obiceiurile vicioase;
● igiena orală precară;
● tratamentele medicamentoase utilizate în boli cardiovasculare și nu numai;
● utilizarea de anticoncepționale;
● stările fiziologice precum: pubertatea, sarcina, menopauza;
● dereglările hormonale;
● bolile sistemice precum diabetul zaharat, anemia, leucemia;
● factori sociali (sunt foarte crescute șansele ca un copil care crește într-o casă în care părinții nu au o rutină corespunzătoare de igienă orală și, ca atare, probleme parodontale, să se transmită aceleași obiceiuri)
● factorii genetici (este necesară atenția sporită în cazul copiilor ai căror părinți au suferit de parodontoză).
În funcție de acești factori, se poate stabili care sunt pacienții predispuși bolii parodontale și se pot lua măsuri din timp. Iată câteva precizări importante privind cauzele parodontozei:
Igiena orală deficitară și acumularea plăcii bacteriene
Igiena orală inadecvată este principala cauză a parodontozei. Placa bacteriană se acumulează zilnic pe dinți și gingii și, dacă nu este îndepărtată eficient prin periaj și folosirea aței dentare, se transformă în tartru. Acesta irită gingiile și favorizează inflamația cronică.
Igiena orală se recomandă a fi realizată cu o periuță dentară cu peri moi, pentru a îndepărta placa bacteriană, protejând, în același timp, smalțul dentar. O pastă de dinți de calitate superioară, cum este pasta de dinti Curaprox cu clorhexidină, ajută la controlul bacteriilor orale, atunci când medicul stomatolog consideră necesar. Utilizarea periuțelor interdentare Curaprox este eficientă pentru îndepărtarea resturilor alimentare din spațiile inaccesibile prin periajul clasic, iar apa de gură Curaprox ajută la reducerea numărului de bacterii responsabile de formarea plăcii bacteriene; se recomandă utilizarea ei numai la recomandarea medicului..
Factori genetici și predispoziția familială
Studiul The role of inflammation and genetics in periodontal disease (2020) demonstrează că unele persoane au o predispoziție genetică la dezvoltarea bolilor parodontale. Dacă în familie există antecedente de parodontoză, riscul de apariție a bolii crește semnificativ, chiar și în prezența unei igiene bune.
Fumatul și consumul de alcool
Fumatul este un factor major de risc, afectând vascularizația gingivală și răspunsul imun local. Alcoolul, în special consumat frecvent și în cantități mari, favorizează uscăciunea gurii și proliferarea bacteriilor nocive, contribuind la progresia bolii.
Afecțiuni sistemice precum diabetul zaharat
Diabetul slab controlat favorizează infecțiile și scade capacitatea organismului de a combate inflamațiile. Persoanele cu diabet sunt mai predispuse la parodontită, iar prezența bolii parodontale poate, la rândul ei, să îngreuneze controlul glicemiei.
Stresul și impactul asupra sistemului imunitar
Stresul cronic afectează sistemul imunitar și reduce capacitatea organismului de a răspunde la infecții. Persoanele stresate pot, de asemenea, să neglijeze igiena orală și să adopte obiceiuri nesănătoase precum fumatul sau consumul de alimente bogate în zahăr.
Modificări hormonale la femei (sarcină, menopauză)
Fluctuațiile hormonale pot influența răspunsul gingiilor la placa bacteriană. În timpul sarcinii sau al menopauzei, femeile pot observa o sensibilitate crescută a gingiilor, ceea ce le face mai vulnerabile la inflamații și sângerări.
Simptomele parodontozei
Simptomele parodontozei variază în funcție de etapa de evoluție a bolii. Printre cele mai comune simptome se numără:
Gingiile roșii, umflate și sângerânde
Acesta este unul dintre primele semne vizibile ale unei inflamații parodontale. Gingiile care își pierd culoarea roz și devin roșii sau violacee sunt un indiciu clar al unei reacții inflamatorii. Inflamația provoacă, de asemenea, umflarea țesutului gingival, făcând gingiile sensibile la atingere și predispuse la sângerare, în special în timpul periajului sau al folosirii aței dentare. Aceste sângerări nu ar trebui niciodată ignorate, deoarece indică o infecție localizată care, netratată, poate evolua rapid. Uneori, sângerările pot apărea spontan, fără niciun factor declanșator evident, ceea ce subliniază severitatea inflamației.
Consultul stomatologic este întotdeauna indicat atunci când apar simptome noi, precum afectarea gingivală. Din fericire, în această fază, o igienă orală strictă, dublată de folosirea corecta a atei dentare si a dusului bucal, ar putea ajuta la vindecarea completă a gingiilor afectate.
Retracția gingivală și expunerea rădăcinilor dentare
Retracția gingivală este un proces lent, dar ireversibil, în lipsa tratamentului. În această situație, gingia se retrage de pe suprafața dintelui, lăsând rădăcina expusă. Această expunere duce la o sensibilitate crescută la alimente și băuturi reci, fierbinți sau dulci și poate provoca dureri accentuate. Mai mult, rădăcinile dentare expuse sunt mult mai vulnerabile la atacul bacteriilor, favorizând apariția cariilor în zone greu accesibile. Estetic, acest simptom poate duce la alungirea aparentă a dinților, afectând zâmbetul și încrederea în sine.
Respirație urât mirositoare persistentă (halitoză)
Halitoza asociată cu parodontoza nu este doar o consecință a igienei deficitare, ci rezultatul direct al activității bacteriene intense, în zonele inflamate. Bacteriile anaerobe care se dezvoltă în pungile parodontale eliberează compuși volatili sulfurici, responsabili de mirosul neplăcut. Spre deosebire de halitoza ocazională, cauzată de alimente sau deshidratare, mirosul asociat cu parodontoza este persistent și greu de eliminat doar prin periaj. În multe cazuri, pacienții nu sunt conștienți de această problemă, dar ea poate fi semnalată de cei din jur, generând un impact psihosocial semnificativ.
Mobilitatea și deplasarea dinților
Pe măsură ce boala distruge ligamentele parodontale și osul alveolar, dinții își pierd suportul și devin mobili. La început, mobilitatea este discretă și poate fi sesizată doar de către medicul dentist, în timpul unei examinări. În stadii mai avansate, pacienții pot observa că dinții „se mișcă” sau că spațiile dintre ei se modifică. Această mobilitate afectează nu doar funcția de masticație, ci și pronunția și aspectul estetic al danturii. În lipsa intervenției, dinții pot cădea spontan sau pot necesita extracție.
Disconfort sau durere la mestecat
Durerea în timpul mestecării este un simptom alarmant, care indică implicarea profundă a țesuturilor parodontale. Aceasta poate apărea din cauza presiunii exercitate asupra unui dinte cu mobilitate crescută sau a inflamației acute a pungilor parodontale. Disconfortul poate varia de la o jenă ușoară până la dureri ascuțite, care pot iradia spre maxilar sau chiar spre ureche. În unele cazuri, pacienții evită să mestece pe partea afectată, ceea ce duce la dezechilibre în masticație și la suprasolicitarea altor dinți.
Stadiile evolutive ale parodontozei
Este important să cunoști fazele de evoluție a parodontozei, pentru că aceasta permite alegerea unui tratament pentru parodontoză adaptat. De asemenea, identificarea celor mai discrete semne de început de parodontoză te va ajuta să apelezi la timp la opinia unui medic stomatolog, înainte ca lucrurile să se agraveze.
Gingivita: parodontoză în faza incipientă și reversibilă
Gingivita reprezintă prima etapă în evoluția bolii parodontale și este, din fericire, complet reversibilă, dacă este depistată la timp și tratată corect. În această fază, inflamația afectează doar țesuturile superficiale ale gingiei, fără a ataca osul sau ligamentele care susțin dinții. Simptomele includ gingii roșii, umflate, care sângerează ușor în timpul periajului sau la folosirea aței dentare. Poate apărea și un gust neplăcut în gură sau o ușoară senzație de disconfort.
Deși gingivita poate fi ușor trecută cu vederea, este esențial ca aceasta să fie luată în serios, deoarece reprezintă o poartă de intrare spre formele mai grave ale bolii. Un periaj corect, folosirea zilnică a mijloacelor de igienă interdentară și curățările profesionale, efectuate de medicul dentist, pot duce la vindecarea completă.
Parodontita superficială: afectarea țesuturilor de susținere
Dacă gingivita nu este tratată, inflamația progresează în profunzime și se transformă în parodontită. Parodontita superficială este faza în care infecția începe să afecteze țesuturile de susținere ale dinților, cum ar fi ligamentele parodontale și osul alveolar, dar într-un mod moderat.
În acest stadiu apar pungile parodontale — spații patologice între gingie și dinte — în care se acumulează bacterii, placă și tartru, favorizând agravarea inflamației. În plus, poate începe procesul de resorbție osoasă, ceea ce înseamnă că suportul dentar începe să se piardă. Simptomele devin mai evidente: respirație urât mirositoare, sângerări frecvente, retracție gingivală și sensibilitate dentară crescută.
Această fază necesită intervenție specializată: igienizare profesională profundă (inclusiv planare radiculară), eventual tratamente antimicrobiene și o atentă monitorizare a evoluției.
Parodontita avansată: distrugerea osului alveolar și pierderea dinților
Parodontita avansată este stadiul cel mai sever al bolii și, din păcate, adesea ireversibil. În acest punct, distrugerea osului alveolar este extinsă și vizibilă radiologic, iar ligamentele care fixează dinții în os sunt afectate profund. Pungile parodontale devin adânci și greu de curățat fără intervenție chirurgicală, iar infecția cronică influențează deteriorarea accelerată a structurilor parodontale.
Dinții încep să se miște, se pot deplasa în poziții anormale, iar masticația devine dificilă și dureroasă. Estetic, pacientul poate observa modificări în poziționarea dinților sau chiar spații neobișnuite între aceștia. În lipsa tratamentului, riscul de pierdere dentară este ridicat.
Intervențiile în acest stadiu pot include chiuretaje subgingivale profunde, grefe osoase, regenerare tisulară ghidată sau alte proceduri chirurgicale. În cazurile cele mai avansate, extracția dinților compromiși este inevitabilă, urmată de soluții protetice sau de implanturi dentare.
Diagnosticarea parodontozei
Pentru ca implementarea remediilor pentru parodontoză să fie eficientă, este important ca afecțiunea să fie diagnosticată; cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Indicii că ai nevoie de un consult de specialitate
Sângerările gingivale la periaj, inflamarea gingiilor, durerile și stările de disconfort la nivelul gingiei nu sunt doar simptome, ci și motive care ar trebui să determine orice pacient să se prezinte la medicul stomatolog. Depistată la timp, afecțiunea este mult mai ușor de tratat decât în fazele avansate.
Examinarea clinică de către medicul dentist
Primul pas în diagnosticarea parodontozei constă într-un consult clinic detaliat, realizat de medicul dentist sau parodontolog. În cadrul acestei evaluări, specialistul inspectează aspectul gingiilor – culoarea, textura și eventualele semne de inflamație sau sângerare. Se verifică și prezența plăcii bacteriene sau a tartrului, precum și poziția dinților și mobilitatea acestora.
De asemenea, medicul poate identifica simptomele subiective, prezentate de pacient, precum respirația urât mirositoare persistentă, durerea la mestecat sau senzația de disconfort gingival. Examinarea vizuală este completată de o sondare parodontală, esențială în evaluarea severității bolii.
Măsurarea adâncimii pungilor parodontale
Unul dintre cele mai importante instrumente de diagnostic este sonda parodontală – un instrument fin, gradat, care permite măsurarea adâncimii spațiului dintre dinte și gingie, numit pungă parodontală. În mod normal, acest spațiu are între 1 și 3 mm. Adâncimile mai mari indică pierderea de atașament și prezența unei inflamații profunde.
Pungile de 4-5 mm semnalează o parodontită incipientă spre moderată, iar cele de peste 6 mm sugerează o formă avansată. Această măsurătoare este efectuată la fiecare dinte, în mai multe puncte, pentru a avea o hartă completă a afectării parodontale. Măsurarea este nedureroasă, dar oferă informații valoroase pentru planul de tratament.
Radiografii dentare pentru evaluarea pierderii osoase
Radiografiile dentare, în special cele periapicale și panoramice, sunt esențiale în stabilirea unui diagnostic corect. Acestea permit evaluarea stării osului alveolar – structura de susținere a dinților – și a gradului de resorbție osoasă, cauzată de boala parodontală.
Radiografiile ajută la identificarea pungilor parodontale profunde, a cariilor ascunse, a infecțiilor și chiar a modificărilor osoase care nu sunt vizibile clinic. În unele cazuri, se poate recomanda o tomografie computerizată dentară (CBCT) pentru o analiză tridimensională detaliată, mai ales dacă este necesar un plan de tratament chirurgical sau implantologic.
Evaluarea istoricului medical și a factorilor de risc
Parodontoza nu este doar o boală localizată – ea este influențată puternic de starea generală de sănătate a pacientului. De aceea, în timpul consultației, medicul va evalua istoricul medical complet, inclusiv afecțiunile cronice precum diabetul zaharat, bolile cardiovasculare sau tulburările hormonale.
De asemenea, se discută despre obiceiurile de viață ale pacientului: fumatul, consumul de alcool, nivelul de stres și rutina de igienă orală. Toți acești factori pot contribui semnificativ la apariția și agravarea bolii. Identificarea lor este crucială pentru un tratament personalizat și eficient, dar și pentru prevenirea recidivelor.
Tratamentul parodontozei
Tratamentul parodontozei depinde de faza de evoluție a bolii și de alte detalii personale ale pacientului.
Igienizarea profesională: detartraj și planare radiculară
Tratamentul parodontozei începe întotdeauna cu o igienizare profesională riguroasă, efectuată în cabinetul stomatologic. Detartrajul presupune îndepărtarea tartrului și a plăcii bacteriene de pe suprafața dinților și de sub linia gingiei. Acest proces se poate face cu ultrasunete sau instrumentar manual specializat.
Planarea radiculară este o manoperă profundă, care netezește rădăcinile dentare, îndepărtând toxinele bacteriene atașate și favorizând reatașarea țesuturilor gingivale de dinte. Aceasta ajută la reducerea pungilor parodontale și la oprirea progresiei bolii. În funcție de severitatea parodontozei, aceste tratamente pot necesita mai multe ședințe, sub anestezie locală, pentru confortul pacientului.
Intervenții chirurgicale parodontale: grefe gingivale, regenerare tisulară
În cazurile avansate, când tratamentele non-invazive nu sunt suficiente, se recurge la intervenții chirurgicale parodontale. Acestea pot include chiuretajul subgingival deschis (chiuretaj în câmp deschis), prin care se accesează și se curăță în profunzime pungile parodontale.
Grefele gingivale sunt folosite pentru a acoperi rădăcinile dentare expuse sau pentru a îngroșa țesutul gingival subțiat. Regenerarea tisulară ghidată presupune utilizarea unor membrane speciale, materiale de umplere osoasă sau factori de creștere pentru a stimula reconstrucția osului și a ligamentelor afectate. Scopul acestor intervenții constă în salvarea dinților compromiși și restabilirea funcției parodontale.
Administrarea de antibiotice și antiseptice locale
Pentru a controla infecția bacteriană, medicul poate recomanda utilizarea de antibiotice sistemice (administrate oral) sau locale (aplicate direct în pungile parodontale). Gelurile, unguentele sau soluțiile cu substanțe antiseptice, precum clorhexidina sau metronidazolul, pot fi introduse în zonele afectate, pentru a reduce flora bacteriană patogenă.
De asemenea, se pot prescrie apă de gură specială sau irigări orale cu substanțe antiseptice, pentru a menține sub control infecția în perioada de tratament. Este important ca aceste terapii medicamentoase să fie personalizate și urmate cu strictețe, pentru a preveni dezvoltarea rezistenței bacteriene.
Importanța îngrijirii orale la domiciliu: periaj corect, periaj interdentar, duș bucal
Niciun tratament profesional nu va avea succes pe termen lung, fără o igienă orală corectă, acasă. Pacienții cu parodontoză trebuie să adopte o rutină riguroasă de igienă orală, care să includă: periajul de cel puțin două ori pe zi, cu o periuță moale și pastă de dinți antibacteriană (la recomandarea medicului); folosirea zilnică a periuțelor interdentare și, opțional, utilizarea unui duș bucal pentru curățarea zonelor greu accesibile.
Tehnica de periaj trebuie să fie blândă, dar eficientă, cu accent pe linia gingiei, iar periile uzate trebuie înlocuite regulat. Pacienții pot fi instruiți individual de către igienist sau medic, pentru a îmbunătăți tehnica de îngrijire.
Monitorizarea periodică și vizitele regulate la dentist
Parodontoza este o boală cronică, iar succesul tratamentului depinde de monitorizarea constantă și de întreținerea pe termen lung. Vizitele regulate la medicul dentist sau la parodontolog, la fiecare 3-6 luni, permit evaluarea răspunsului la tratament, curățarea periodică a dinților și intervenția promptă în cazul reapariției simptomelor.
De asemenea, pacienții pot beneficia de un plan individualizat de întreținere parodontală, care include reevaluări periodice, măsurarea pungilor și, dacă este cazul, ajustări ale tratamentului. Această abordare preventivă este cheia în menținerea rezultatelor obținute și în prevenirea recidivelor.
Prevenția parodontozei
Cunoscând care sunt cauzele apariției parodontozei, dar și etapele evoluției sale, această boală poate fi prevenită, astfel încât să nu se ajungă la pierderea dinților. În primul rând, orice pacient trebuie să țină sub control formarea plăcii bacteriene, printr-o igienă orală corespunzătoare. O bună igienă orală presupune respectarea celor „3C”:
● continuă - nu se întrerupe niciodată mai mult de 24 de ore;
● completă - curățarea dinților și periajul interdentar, în plus, asigură-te că înlocuiești periuța de dinți o dată la 3 luni sau după diverse boli pentru a preveni reinfecția;
● corectă - folosirea tehnicii corespunzătoare de periaj și a măsurilor corecte de periuțe interdentare.
Nu este suficient să ne spălăm de două ori pe zi, dacă nu aplicăm tehnica bună sau folosim o periuță nepotrivită nevoilor noastre. De aceea, primul pas pe care îl poate face un pacient este să folosească o periuță cu peri moi sau una hidrosonică având tehnologie inovatoare, care să ofere dinților și gingiilor o curățare profesională, acasă.
Citește și: Periuta de dinti electrica vs periuta de dinti clasica - avantaje, dezavantaje
Periuța Hydrosonic PRO de la Curaprox reprezintă o soluție potrivită pentru mai multe tipuri de nevoi. Capetele mici, în formă de picătură și înclinate la unghiurile patentate de 10 și 15 grade, curăță chiar și în cele mai greu accesibile spații. . Filamentele CUREN® oferă o igienizare perfectă și eficientă, fiind un ajutor ideal chiar și în cazul gingivitelor, al parodontozei sau al periimplantitei.
Vezi oferta noastra pentru periuta electrica Curaprox Hydrosonic PRO
De asemenea, consultul stomatologic regulat este important pentru evaluarea sănătății danturii. În cadrul unei evaluări corecte, medicul poate observa dacă este necesară eliminarea depunerilor de tartru printr-un procedeu numit detartraj (bacteriile de la suprafața dintelui și de sub gingie sunt îndepărtate utilizând instrumentar stomatologic sau un dispozitiv cu ultrasunete).
Un alt pas prin care boala poate fi prevenită este tratarea încă din faza incipientă, adică atunci când pacientul manifestă primele simptome specifice gingivitei. Acestea pot fi:
● inflamarea gingiei;
● sângerări care apar în urma periajului sau a folosirii aței dentare;
● dureri ușoare și stări de disconfort la nivelul gingiei - pentru ameliorarea disconfortului provocat de inflamațiile dentare, pacienții pot folosi pastele de dinți desensibilizante, care conțin substanțe active ce pot stimula procesele precum remineralizarea;
Pasta de dinți Curasept Biosmalto Caries, Abrasion & Erosion este special concepută pentru a preveni sensibilitatea dentară, datorită celor trei substanțe funcționale, inovatoare, bazate pe materiale biomimetice, biocompatibile și bioactive, ce contribuie la repararea și remineralizarea smalțului și a dentinei. Vezi oferta noastra pentru pasta de dinti pentru remineralizare Curasept Biosmalto.
● schimbarea culorii gingiei - gingiile sănătoase au o culoare roz-pal, însă, la o persoană care se confruntă cu gingivită, acestea vor căpăta o nuanță roșu-albăstruie;
● senzația de disconfort la contactul cu alimente dulci, foarte reci sau foarte calde.
După instalarea tartrului, simptomele parodontozei își fac simțită prezența tot mai mult, prin manifestări precum:
● durerile la mestecarea alimentelor;
● apariția infecțiilor;
● apariția pungilor parodontale (abcese) - acestea conțin puroi, tartru, placă bacteriană și, în funcție de adâncimea lor, se poate stabili stadiul bolii. Dacă adâncimea este de peste 3 mm, putem vorbi de parodontită într-un stadiu avansat;
● gingiile se retrag - dinții încep să se miște, ca urmare a inflamației urmate de retragerea gingiilor și de expunerea rădăcinii dinților;
● respirația urât mirositoare, chiar și după o igienă orală corespunzătoare.
Aceste simptome anunță faza avansată a parodontozei și ideal este să se ia măsuri înainte de apariția acestora.
Întrebări frecvente
În discuțiile medic - pacient se regăsesc adeseori unele întrebări, la care ne vom strădui să oferim un răspuns în continuare:
Tratamentul pentru parodontoza avansată poate fi efectuat acasă?
Nu. Parodontoza avansată necesită intervenții profesionale precum detartrajul profund, tratamentele chirurgicale și monitorizarea medicală. Îngrijirea orală acasă este esențială pentru susținerea tratamentului, dar nu poate înlocui tratamentul specializat, în cabinetul stomatologic.
În parodontoză, tratamentul cu antibiotice trebuie început imediat?
Nu întotdeauna. Antibioticele sunt recomandate doar în anumite cazuri și după evaluarea medicului. Inițial, tratamentul constă în igienizare profesională. Administrarea nejustificată de antibiotice poate duce la rezistență bacteriană și efecte adverse.
Ce antibiotic pentru parodontoză îmi va recomanda medicul?
Medicul poate recomanda antibiotice precum metronidazol, amoxicilină sau combinații ale acestora, în funcție de severitatea infecției și de istoricul medical al pacientului. Este important ca tratamentul să fie personalizat și prescris doar după consultație.
Tratarea parodontozei cu remedii naturale este eficientă?
Remediile naturale pot susține igiena orală, dar nu pot înlocui tratamentele profesionale. Ceaiurile antiseptice sau uleiurile esențiale pot reduce inflamația temporar, însă nu elimină cauza profundă a bolii. Consultul medical rămâne esențial.
Parodontoza se poate vindeca?
Parodontoza nu se vindecă în mod complet, dar poate fi controlată eficient. Cu tratament adecvat, igienă riguroasă și monitorizare periodică, progresia bolii poate fi oprită, iar sănătatea parodontală - menținută pe termen lung.
Chiar dacă există tratamente și soluții eficiente pentru diminuarea riscurilor bolii parodontale, cel mai indicat este să o prevenim. Periajul corect al dinților, folosirea zilnică a periuțelor interdentare, vizitele regulate la cabinetul stomatologic și un stil de viață echilibrat sunt câteva dintre modalitățile prin care ne putem menține sănătatea dentară mult timp.
Disclaimer: Produsele stomatologice menționate pot contribui la ameliorarea simptomelor și la menținerea unei bune igiene orale. Cu toate acestea, în cazul afecțiunilor severe sau al apariției complicațiilor, este esențial să consulți un medic stomatolog specialist pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. Informațiile oferite nu înlocuiesc sfaturile medicale profesionale și nu trebuie utilizate pentru autodiagnosticare sau automedicație.
Sursa foto: Dentamerica Distribution, Shutterstock
Surse:
● https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/periodontitis/symptoms-causes/syc-20354473, accesat la 24.04.2025;
● https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16620-periodontitis, acceesat la 24.04.2025;
● https://www.msdmanuals.com/home/mouth-and-dental-disorders/periodontal-diseases/periodontitis, accesat la 24.04.2025.
● https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7319430/,acceesat la 24.04.2025.
