Cancerul oral: de la simptome la tratament si preventie
Cancerul oral: simptome, diagnostic, opțiuni de tratament
Cancerul oral poate apărea în orice zonă a cavității bucale, de la buze și limbă, până la gingie și palat. Fiind una dintre formele de cancer de cap și gât, această boală necesită atenție specială, din cauza ratei crescute de mortalitate, atunci când este diagnosticată tardiv.
Depistarea timpurie este esențială pentru un prognostic favorabil, iar cunoașterea factorilor de risc, a simptomelor și a metodelor de prevenție poate salva vieți. Acest articol oferă informații complete despre cancerul oral, de la cauze și simptome până la diagnostic, tratament și strategii de prevenție.
● Ce este cancerul oral?
● Tipuri de cancer oral
● Factori de risc în cancerul oral
● Simptomele cancerului oral
● Diagnosticarea cancerului oral
● Tratamentul cancerului oral
● Stadiile cancerului oral (bucal)
● Prognosticul în cancerul oral
● Prevenirea cancerului oral
● Mituri și adevăruri despre cancerul oral
● Întrebări frecvente despre cancerul oral
Ce este cancerul oral?
Cancerul oral face parte din categoria cancerelor de cap și gât și poate afecta buzele, limba, gingiile, mucoasa bucală, cerul gurii sau zona faringelui. Cancerul oral este o afecțiune gravă, care, dacă nu este diagnosticată și tratată în stadii incipiente, poate evolua rapid și metastaza în alte zone ale corpului.
Localizare
Cancerul poate afecta buzele, în special buza inferioară, sau limba, atât pe suprafața acesteia, cât și pe partea laterală sau la bază. De asemenea, poate dezvolta tumori pe gingii, afectând țesutul gingival din jurul dinților.
Mucoasa bucală, care include partea interioară a obrajilor, este și ea o zona predispusă. Cancerul poate apărea și pe palatul dur sau moale, pe podeaua gurii (zona de sub limbă) și în zona amigdaliană, care cuprinde amigdalele și regiunea din spatele gâtului.
Potrivit unui studiu publicat în Journal of Cranio-maxillo-facial Surgery, aceste zone sunt printre cele mai afectate de cancerul oral, iar prevalența lor este influențată de factori de risc precum fumatul, consumul de alcool și infecția cu HPV.
Tipuri de cancer oral
Este important să înțelegi tipurile de cancer oral în funcție de celulele implicate, pentru a putea recunoaște semnele precoce și a solicita tratament medical adecvat.
Tipuri de cancer oral în funcție de tipul de celule
Cancerul oral poate afecta diverse tipuri de celule ale cavității bucale, iar tratamentele și prognosticul depind de natura celulară a tumorii.
Conform unei cercetări apărute în revista științifică Medicina Oral, Patologia Oral y Cirugia Bucal, carcinomul scuamos este cel mai frecvent tip de cancer oral, reprezentând aproximativ 90% dintre cazuri, fiind urmat de alte forme mai rare, precum melanomul, adenocarcinomul și sarcoamele. De asemenea, clasificarea și prognosticul cancerului oral depind și de stadiul și gradul tumorii, așa cum arată și Cancer Research UK. Mai jos sunt prezentate cele mai frecvente tipuri de cancer oral, fiecare cu particularitățile sale.
Carcinomul cu celule scuamoase (carcinom scuamos sau carcinom bucal)
Este cea mai frecventă formă de cancer oral, reprezentând aproximativ 90% din cazuri, conform unei analize publicate în Mayo Clinic Proceedings, în 2016. Afectează în special limba, planșeul gurii, obrajii și buzele. Evoluează rapid și poate metastaza, dacă nu este tratat din timp.
Adenocarcinomul
Apare în glandele salivare minore, aflate în interiorul cavității bucale. Este mai rar, dar are un grad crescut de complexitate, deoarece afectează zone greu accesibile și, uneori, nu este ușor de diagnosticat, așa cum arată și un studiu apărut în jurnalul științific Journal of Oral and Maxillofacial Pathology.
Melanomul malign oral
Este o formă rară, dar extrem de agresivă. Se dezvoltă din celulele pigmentare (melanocite) și apare adesea pe palatul dur sau pe gingii, fiind adesea diagnosticat tardiv, din cauza lipsei simptomelor specifice în stadiile incipiente, așa cum subliniază și o cercetare publicată în Internațional Journal of Surgery Case Reports.
Limfomul non-Hodgkin cu localizare bucală
Limfomul este un cancer al sistemului limfatic, dar uneori poate debuta și în cavitatea bucală, în special la nivelul amigdalelor sau al palatului moale. Deși este o localizare rară, studiile arată că anumite forme de limfom non-Hodgkin pot debuta în mucoasa orală, așa cum menționează și o analiză publicată în Iranian Journal of Medical Sciences.
Sarcomul Kaposi (în context HIV/SIDA)
Deși foarte rar în populația generală, sarcomul Kaposi poate apărea în cavitatea bucală la persoanele imunodeprimate. Conform unui studiu apărut în International Journal of Dermatology, se manifestă prin leziuni violacee și este asociat cu infecția cu virusul herpes uman tip 8 (HHV-8).
Tipuri de cancer oral în funcție de localizare
În funcție de locul în care se dezvoltă tumora, cancerul oral poate prezenta simptome și provocări diferite. Iată câteva dintre cele mai comune tipuri de cancer oral, în funcție de localizarea acestora:
Cancer de limbă
Limba este una dintre cele mai frecvente locații pentru apariția cancerului oral, iar acest tip de cancer poate apărea atât pe partea superioară a limbii (partea dorsală), cât și pe partea inferioară (ventrală), așa cum arată și datele National Library of Medicine.
Cancerul la limba este, de obicei, asociat cu fumatul și consumul excesiv de alcool. Simptomele includ durere la înghițire, ulcerații care nu se vindecă, schimbări în gust și dificultăți în vorbire.
Cancer gingival (cancer la gingie)
Cancerul care afectează gingiile poate apărea în orice zonă a acestora, dar este mai frecvent pe gingiile din jurul dinților sau pe părțile laterale ale cavității bucale.
Conform unui studiu publicat în Oral Oncology, cancerul gingival pot include umflături, ulcerații dureroase sau modificări ale structurii gingiilor. De asemenea, pot apărea sângerări la periajul dinților sau în timpul masticației. Gingiile afectate pot duce la mobilitatea dinților.
Cancer palatal
Palatul (dur și moale) poate fi o localizare pentru cancerul oral, deși este mai puțin frecvent, comparativ cu alte zone ale cavității bucale. Cancerul palatal poate cauza leziuni sau ulcerații care nu se vindecă, disconfort la înghițire și modificări ale gustului.
Conform datelor oferite de National Library of Medicine, detectarea timpurie a leziunilor palatale este esențială pentru prognosticul pacientului și poate crește semnificativ șansele de supraviețuire. Această localizare poate fi, de asemenea, asociată cu melanomul malign oral, un tip rar și agresiv de cancer care se dezvoltă din celulele pigmentare ale pielii.
Cancer al buzelor
Cancerul oral poate afecta buzele, în special partea inferioară, fiind adesea asociat cu expunerea prelungită la soare. Carcinomul scuamos al buzelor poate provoca leziuni uscate, crustoase și greu de vindecat.
De asemenea, pot apărea durere la atingere și sângerare. Persoanele care fumează sau care consumă alcool în mod regulat au un risc crescut de a dezvolta acest tip de cancer.
Un studiu publicat în Advances in Oral and Maxillofacial Surgery, în 2022, subliniază că fumatul și consumul de alcool acționează sinergic în creșterea riscului de carcinom oral, inclusiv la nivelul buzelor, evidențiind rolul lor ca factori determinanți majori în dezvoltarea acestui tip de cancer.
Cancerul de obraz interior
Obrajii sunt o altă zonă vulnerabilă la cancerul oral. Tumorile care se formează pe partea interioară a obrajilor pot provoca umflături și dureri în cavitatea bucală.
Studii recente publicate în Cancer Medicine demonstrează că leziunile din această zonă pot evolua rapid, dacă nu sunt diagnosticate la timp. În stadii avansate, pot apărea ulcerații, iar leziunile pot sângera.
Conform unei cercetări cuprinzătoare, publicate în South Asian Journal of Cancer, consumul de tutun și alcool este un factor major de risc pentru cancerul de obraz, iar efectele sunt deseori sinergice, amplificând riscul de dezvoltare a tumorilor maligne.
Cancer orofaringian
Orofaringele include amigdalele și palatul moale, zone care pot dezvolta cancer oral. Cancerul orofaringian este frecvent asociat cu infecția cu virusul HPV (Papillomavirusul uman), fiind adesea diagnosticat la pacienții care nu au alți factori de risc cunoscuți, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool. Simptomele includ dureri în gât, dificultăți la înghițire și modificări ale vocii.
Potrivit unui studiu comprehensiv, publicat în Nature reviews. Clinical Oncology, aceste leziuni bucale prezintă caracteristici histopatologice distincte, care pot ajuta la diagnosticarea precoce. De asemenea, în stadii avansate, pot apărea ulcerații, iar leziunile pot sângera.
Mai mult, American Cancer Society rezumă cercetările recente și indică o asociere între consumul de tutun și alcool, aproximativ 75% din cazuri fiind asociate acestor factori, iar noile abordări terapeutice se concentrează pe identificarea biomarkerilor specifici pentru această localizare.
Cancer de mucoasă bucală
Cancerul mucoasei bucale este o formă de cancer oral care se dezvoltă pe mucoasa care acoperă partea interioară a obrajilor, a gingiilor, a buzelor și a tavanului gurii. Este un tip de cancer care face parte din categoria cancerului oral și orofaringian și poate apărea în orice zonă a cavității bucale unde se află mucoasa.
De obicei, acest tip de cancer se manifestă prin leziuni sau ulcere care nu se vindecă, durere persistentă, sângerări sau schimbări în aspectul țesuturilor bucale, așa cum arată și National Library of Medicine.
Cancer la baza limbii
Cancerul la baza limbii este o formă de cancer orofaringian, localizat în partea posterioară a limbii – acea porțiune care nu este vizibilă direct în oglindă și care se află aproape de gât. Este diferit din punct de vedere anatomic și clinic față de cancerul limbii anterioare (partea mobilă) și, din păcate, este adesea diagnosticat în stadii mai avansate, tocmai din cauza poziției sale.
Potrivit datelor National Library of Medicine, cancerul de la baza limbii, spre deosebire de cel al limbii anterioare, are implicații diferite în ceea ce privește tratamentul și prognosticul. Studiul mai arată că, în cazul tumorilor HPV-pozitive, s-a observat un răspuns mai bun la terapie.
Cancer mandibular
Mandibula (maxilarul inferior) poate fi afectată de cancerul oral, deși acest tip de cancer este mai rar decât în alte zone ale cavității bucale. Tumorile la nivelul mandibulei pot provoca dureri, dificultăți în mișcarea gâtului și a gurii și pot afecta funcțiile de masticație. De asemenea, pot apărea umflături în zona maxilarului și chiar în gât.
Un studiu publicat în Frontiers in Oncology, în anul 2023, subliniază importanța tehnicilor chirurgicale moderne, cum ar fi reconstrucția microvasculară, pentru a îmbunătăți rezultatele și calitatea vieții pacienților cu cancer mandibular.
Cancer maxilar
Cancerul maxilar se referă la formațiunile tumorale maligne care afectează osul maxilar. Poate porni din mucoasa care acoperă aceste oase, din glandele salivare, din sinusul maxilar sau chiar din os în sine (cancer osos de tip sarcom).
Un studiu publicat în jurnalul științific Healthcare detaliază faptul că managementul cancerului maxilar necesită o abordare complexă, având în vedere varietatea originii tumorilor și implicațiile asupra structurilor faciale.
Factori de risc în cancerul oral
Cancerul oral nu apare dintr-odată și, de cele mai multe ori, are în spate factori favorizanți care pot fi evitați sau gestionați. Identificarea și evitarea factorilor de risc cunoscuți reprezintă o strategie importantă în prevenirea cancerului oral.
Consumul de tutun și alcool
Fumatul sub orice formă (țigări, țigări de foi, pipă, tutun mestecat) este unul dintre principalii factori de risc în apariția cancerului oral. Substanțele toxice din tutun afectează mucoasa bucală. Un studiu publicat în Asian Pacific Journal of Cancer Prevention a arătat că riscul general de carcinom oral cu celule scuamoase (OSCC) a crescut de 2,93 de ori pentru fumători.
Mai mult, persoanele care fumează două pachete de țigări sau mai mult pe zi au un risc de peste două ori mai mare de a dezvolta OSCC, comparativ cu cele care fumează 1-2 pachete pe zi, iar fumatul timp de peste 20 de ani a fost asociat cu un risc de 3,4 ori mai mare.
Riscul crește semnificativ în combinație cu consumul de alcool, așa cum arată o cercetare din Alcohol Research & Health. Acesta din urmă acționează ca solvent, crescând absorbția substanțelor cancerigene din fumul de țigară.
Infecția cu virusul HPV
HPV (Human Papillomavirus), în special tulpinile oncogene precum HPV-16, este implicat în apariția unor forme de cancer orofaringian, dar poate afecta și alte zone ale cavității bucale. Infecția se transmite în special pe cale orală, iar leziunile produse pot rămâne multă vreme asimptomatice.
Un studiu publicat în Journal of Clinical Oncology subliniază că infecția cu HPV-16 este un factor de risc independent pentru cancerul orofaringian, chiar și în absența consumului de tutun sau alcool. Studiul mai arată că pacienții cu tumori HPV-pozitive au un prognostic mai bun, comparativ cu cei cu tumori HPV-negative.
Expunerea excesivă la soare și riscul de cancer al buzelor
Expunerea prelungită și neprotejată la radiația ultravioletă (UV) poate duce la apariția cancerului de buze, în special la nivelul buzei inferioare, care este mai expusă. Acest risc este crescut la persoanele care lucrează în aer liber, fără protecție solară.
Capitolul nr. 63 din Oral and Maxillofacial Pathology detaliază modul în care radiațiile UV afectează țesuturile buzelor, subliniind importanța protecției solare, în special pentru cei cu expunere îndelungată la soare.
Alimentația neadecvată
Deficiențele nutriționale, în special lipsa vitaminelor A, C, E și a mineralelor antioxidante (seleniu, zinc), pot slăbi mecanismele de protecție ale organismului.
O dietă săracă în legume și fructe proaspete poate duce la o capacitate redusă a țesuturilor de a se reface și de a lupta împotriva stresului oxidativ. Mai mult, o cercetare publicată în Nutrients subliniază că un consum redus de fructe și legume este asociat cu un risc crescut de cancer oral.
Simptomele cancerului oral
Cancerul oral poate să evolueze silențios în fazele incipiente, motiv pentru care identificarea timpurie a simptomelor este esențială. Orice modificare persistentă în cavitatea bucală sau la nivelul gâtului necesită evaluarea unui medic stomatolog.
Cu cât descoperi mai devreme o leziune suspectă, cu atât șansele de tratament eficient cresc considerabil. Depistarea precoce joacă un rol crucial în managementul eficient al cancerului oral. Iată care sunt principalele simptome asociate cancerului oral.
Leziuni sau ulcerații care nu se vindecă
Unul dintre cele mai frecvente semne ale cancerului oral este apariția unei răni, leziuni sau ulcerații în gură care nu se vindecă în 2-3 săptămâni. Acestea pot apărea pe limbă, interiorul obrajilor, gingii sau palatul moale și pot fi însoțite sau nu de durere.
Pete albe sau roșii pe mucoasa orală
Modificările de culoare ale mucoasei bucale – în special petele albicioase (leucoplazie) sau roșii (eritroplazie) – pot semnala o transformare precanceroasa. Aceste leziuni nu dispar la periaj și nu sunt asociate cu resturi alimentare sau ciuperci.
Durere persistentă în gură sau gât
O senzație constantă de arsură, usturime sau durere fără o cauză evidentă poate fi un alt semnal de alarmă. Dacă durerea nu trece în câteva zile și nu este legată de o infecție dentară, traumă sau afte, este bine să o investighezi.
Dificultăți la mestecat sau înghițit
În fazele mai avansate, cancerul oral poate afecta funcțiile de bază precum masticația sau deglutiția. Dacă simți că ai dificultăți inexplicabile atunci când mesteci sau înghiți alimente, acest lucru poate fi legat de o leziune tumorală care afectează mușchii, nervii sau structurile din cavitatea bucală și gât.
Mobilitate dentară fără cauză cunoscută
Un dinte care devine brusc mobil, fără să fi suferit un traumatism și fără semne de boală parodontală avansată, poate fi afectat de o leziune osoasă de natură malignă. Cancerul oral poate invada structurile de susținere ale dintelui și să determine pierderea atașamentului osos.
Umflături în cavitatea bucală sau gât
Apariția unei umflături (nodul, masă, excrescență) în orice zonă a cavității bucale sau la nivelul gâtului, care nu dispare în câteva săptămâni, este un alt simptom ce trebuie investigat. Aceste formațiuni pot fi dure, însoțite sau nu de durere, și pot afecta vorbirea, deglutiția sau respirația.
Diagnosticarea cancerului oral
Cancerul oral este o afecțiune gravă, dar cu șanse bune de tratament, dacă este descoperit din timp. De aceea, diagnosticarea corectă și rapidă este esențială. Poate că unele simptome ți se par minore, dar ele pot ascunde leziuni cu potențial malign. Iar primul pas este să te adresezi unui medic cu experiență.
American Cancer Society subliniază importanța unui examen clinic amănunțit, realizat de un profesionist pentru diagnosticarea precoce a cancerului oral. De asemenea, o cercetare publicată în Medicina Oral, Patologia Oral y Cirugia Bucal menționează că, adesea, leziunile precanceroase pot fi identificate în timpul unui control stomatologic de rutină.
Examenul clinic
Totul începe cu un consult clinic atent. Medicul stomatolog sau specialistul ORL va examina cavitatea bucală, limba, gingiile, interiorul obrajilor, palatul, precum și zona gâtului. Se caută leziuni care nu se vindecă, ulcerații, pete albe sau roșii, noduli sau umflături.
Biopsia leziunilor suspecte
Biopsia este standardul de aur în confirmarea diagnosticului. Procedura constă în recoltarea unui fragment mic din leziunea suspectă, care este apoi analizat histopatologic. În funcție de localizare și dimensiune, biopsia poate fi realizată chiar în cabinetul stomatologic sau într-un centru specializat.
Cu toate acestea, un studiu recent, publicat în revista științifică Biotech, subliniază că, deși metodele invazive de biopsie (cum ar fi biopsia chirurgicală, biopsia ganglionilor limfatici, puncție biopsie etc.) rămân standardul clinic actual, există o tendință tot mai mare spre aplicarea metodelor non-invazive, cum ar fi biopsia lichidă și biopsia prin periaj, anticipându-se o adoptare tot mai mare a acestora, în viitor.
Investigații imagistice
După confirmarea diagnosticului, medicul va recomanda investigații imagistice pentru a evalua extinderea bolii și a stabili planul de tratament. Radiografiile pot arăta implicarea structurilor osoase, în timp ce tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) oferă informații detaliate despre țesuturile moi și eventualele metastaze locale.
Importanța depistării precoce pentru un prognostic favorabil
Cu cât cancerul oral este depistat mai devreme, cu atât cresc șansele de vindecare completă. Leziunile diagnosticate în stadii incipiente au o rată de supraviețuire de peste 80%, în timp ce formele avansate necesită tratamente agresive și pot afecta semnificativ calitatea vieții.
Tratamentul cancerului oral
Tratamentul cancerului oral depinde de stadiul bolii, de localizarea leziunii, dar și de starea generală a pacientului.
Fiecare caz este unic, iar medicul specialist va discuta cu pacientul toate opțiunile posibile, pentru a alege cea mai potrivită cale de tratament. Tratamentul poate include intervenții chirurgicale, radioterapie, chimioterapie, dar și terapii mai moderne, precum terapia țintită și imunoterapia, așa cum arată și un studiu apărut recent în Oral Oncology Reports. Iată care sunt principalele opțiuni de tratament pentru cancerul oral.
Tipuri de intervenții chirurgicale
Intervențiile chirurgicale reprezintă tratamentul de bază în cazul cancerului oral, mai ales în stadiile incipiente ale bolii. Acestea pot include:
● Excizia leziunii primare: în funcție de dimensiunea și localizarea tumorii, medicul poate îndepărta doar tumora și o porțiune de țesut sănătos din jurul acesteia (margine de siguranță).
● Chirurgia reconstructivă: dacă operația afectează semnificativ structuri importante, precum limba, buzele sau maxilarul, este necesară o intervenție reconstructivă, pentru a restabili funcționalitatea și estetica.
● Limfadenectomia: în cazurile în care cancerul s-a răspândit la ganglionii limfatici, aceștia vor fi îndepărtați, pentru a preveni metastazele.
Radioterapia - indicații și efecte secundare
Radioterapia este adesea folosită în tratamentele pentru cancerul oral, fie ca tratament principal, fie ca adjuvant după intervenția chirurgicală, pentru a distruge celulele canceroase rămase.
● Indicații: radioterapia este recomandată în special în cazul tumorilor de dimensiuni mari, care nu pot fi îndepărtate complet prin operație, sau în cazul în care cancerul s-a răspândit la ganglionii limfatici.
● Efecte secundare: radioterapia poate cauza iritații ale mucoasei bucale, uscăciune a gurii, dureri la nivelul țesuturilor orale sau dificultăți de înghițire. Este important ca medicul să monitorizeze efectele secundare și să ajusteze tratamentul, pentru a le minimiza.
Resimți disconfort oral în timpul tratamentului? Descoperă gelurile noastre pentru mucoasa bucala, care pot atenua din disconfortul creat!
Te confrunți cu gura uscată după radioterapie? Spray-urile pentru xerostomie calmează senzația de gură uscată, acționează ca antiseptic și întăresc țesuturile din cavitatea bucală.
Cauți o soluție pentru gura uscată, cauzată de tratamentele oncologice? Un gel substituent de saliva hidratează în mod eficient și protejează mucoasa bucală.
Chimioterapia: rol și mod de administrare
Chimioterapia este utilizată în cazurile de cancer oral avansat, în special atunci când tumora s-a răspândit în alte părți ale corpului. Chimioterapia implică administrarea unor medicamente care distrug celulele canceroase sau împiedică creșterea acestora.
● Mod de administrare: poate fi administrată intravenos, sub formă de pilule sau prin perfuzii. În funcție de tratamentul personalizat, poate fi administrată în combinație cu alte tratamente, cum ar fi radioterapia sau chirurgia.
● Efecte secundare: chimioterapia poate duce la căderea părului, greață, oboseală și scăderea imunității. Aceste efecte sunt temporare și dispar după încheierea tratamentului.
Terapia țintită și imunoterapia
În ultimii ani, au apărut terapii inovative pentru tratamentul cancerului oral, cum ar fi terapia țintită și imunoterapia.
● Terapia țintită: aceasta vizează direct celulele canceroase, blocând mecanismele care le permit să crească și să se răspândească. De exemplu, terapia țintită poate inhiba proteinele care ajută celulele canceroase să se dezvolte sau să evite atacul sistemului imunitar.
● Imunoterapia: aceasta stimulează sistemul imunitar al pacientului, pentru a recunoaște și a distruge celulele canceroase. Aceste terapii pot avea rezultate promițătoare în tratamentele pentru cancerele orale avansate.
Reabilitarea funcțională și estetică post-tratament
După tratamentele pentru cancerul oral, un aspect important este reabilitarea pacientului. Aceasta include atât reabilitarea funcțională, cât și pe cea estetică.
● Reabilitarea funcțională: poate include exerciții pentru recăpătarea mobilității limbii sau a maxilarului, dar și pentru restabilirea capacității de a mesteca și a înghiți corect.
● Reabilitarea estetică: aceasta se poate referi la reconstrucția fizică a zonelor afectate, prin proceduri de reconstrucție chirurgicală sau proteze, pentru a restabili aspectul estetic al cavității bucale și al feței.
Este important să se colaboreze cu specialiști în domeniu, pentru a asigura o recuperare completă și pentru a îmbunătăți calitatea vieții post-tratament.
De ce să alegi Dentamerica Distribution?
● Experiență consolidată de 25 de ani - beneficiezi de expertiza unui partener cu o vastă experiență, care înțelege în profunzime piața și nevoile clienților;
● Distribuitor unic pentru branduri prestigioase - acces exclusiv la produse premium, care nu pot fi găsite la alți distribuitori;
● Echipa medicală specializată - consultanță oferită de profesioniști cu pregătire medicală avansată;
● Inovație continuă - portofoliu actualizat constant cu soluții de ultima generație în igiena orală;
● Stabilitate și promptitudine - livrări rapide și disponibilitate constantă a produselor, fără întreruperi;
● Consultanță personalizată - suport dedicat în identificarea celor mai potrivite produse pentru cerințele specifice;
● Gamă comprehensivă de produse - varietate completă de soluții pentru toate nevoile profesionale stomatologice.
Stadiile cancerului oral (bucal)
Cancerul oral evoluează în mai multe etape, iar înțelegerea fiecărui stadiu este esențială pentru diagnosticarea corectă și pentru stabilirea unui plan de tratament eficient. Stadiile sunt determinate în funcție de dimensiunea tumorii, de extinderea ei în țesuturile din jur și de prezența metastazelor în ganglionii limfatici sau în alte părți ale corpului.
În prezent, TNM Classification of Malignant Tumours este standardul în funcție de care se stabilește stadiul formelor tumorale, unde T se referă la zona tumorii și la mărimea sa, N la nodulii limfatici implicați, iar M la prezența sau la gradul de răspândire a metastazei. Pe baza standardului TNM, stadiile cancerului oral sau bucal sunt după cum urmează:
Cancer bucal stadiul 1
În stadiul 1, tumora este mică – măsoară până la 2 centimetri și nu s-a extins către ganglionii limfatici sau alte țesuturi. În acest punct, șansele de vindecare sunt foarte mari, mai ales dacă este depistat la timp. De obicei, tratamentul implică intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii, uneori completată de radioterapie locală.
Cancer bucal stadiul 2
Stadiul 2 presupune o tumoră cu dimensiuni între 2 și 4 centimetri, care încă nu s-a răspândit la ganglionii limfatici sau la alte zone ale corpului. Chiar dacă tumora este mai mare, șansele de control al bolii rămân favorabile. În acest stadiu, tratamentul poate include chirurgie și/sau radioterapie, iar uneori este necesară și chimioterapia, în funcție de localizare și de profunzimea invaziei tumorale.
Cancer bucal stadiul 3
În stadiul 3, tumora poate fi mai mare de 4 centimetri sau poate fi deja răspândită la un ganglion limfatic din apropiere (pe aceeași parte a gâtului), dar fără metastaze la distanță. Acest stadiu necesită un plan de tratament combinat, care poate include intervenție chirurgicală extinsă, radioterapie și chimioterapie. Prognosticul este rezervat, dar șansele de succes pot fi îmbunătățite cu un diagnostic precoce și o abordare multidisciplinară.
Cancer bucal stadiul 4
Stadiul 4 este cel mai avansat și poate implica:
● o tumoră mare, care s-a extins în țesuturile adiacente (cum ar fi oasele feței, pielea sau limba);
● răspândirea la mai mulți ganglioni limfatici (pe ambele părți ale gâtului);
● metastaze în alte organe (cum ar fi plămânii sau ficatul).
Prognosticul în cancerul oral
Prognosticul în cancerul oral variază considerabil în funcție de mai mulți factori clinici, biologici și individuali. Cu cât diagnosticul este pus mai devreme, cu atât cresc șansele de menținere a unei bune calități a vieții. În general, cancerul oral are un prognostic mai bun decât alte tipuri de cancer, dacă este tratat în stadii incipiente.
Factori care influențează rata de supraviețuire
Printre principalii factori care determină rata de supraviețuire se numără:
● Stadiul bolii la diagnostic – cel mai important predictor al prognosticului.
● Localizarea tumorii – tumorile de pe limbă, podeaua gurii sau orofaringe pot avea evoluții diferite.
● Dimensiunea tumorii și gradul de invazie locală.
● Prezența sau absența metastazelor ganglionare sau la distanță.
● Statusul general de sănătate al pacientului și prezența altor afecțiuni.
● Răspunsul la tratament – unele tumori sunt mai sensibile la chimioterapie, radioterapie sau chirurgie.
● Obiceiurile de viață – fumatul, consumul de alcool și igiena orală deficitară pot influența evoluția bolii.
Importanța stadiului la momentul diagnosticării
Diagnosticarea precoce face diferența. În stadiile I și II, rata de supraviețuire la 5 ani este semnificativ mai mare decât în stadiile avansate. Din păcate, multe cazuri sunt diagnosticate târziu, din cauza simptomelor nespecifice sau a lipsei controlului stomatologic regulat. De aceea, orice leziune suspectă care nu se vindecă într-un interval de două săptămâni trebuie evaluată de un medic specialist.
Rată de supraviețuire pe termen scurt și lung
Rata de supraviețuire la 1 an pentru pacienții cu cancer oral este, în general, ridicată – peste 80%, mai ales dacă tratamentul este inițiat rapid, conform Cancer Research UK. Rata de supraviețuire la 5 ani variază între 40% și 60%, în funcție de stadiu și de factorii individuali. Supraviețuirea pe termen lung este mai probabilă în cazul pacienților ce renunță la factorii de risc, urmează tratamentul complet și participă activ la monitorizarea post-tratament.
Monitorizarea periodică pentru prevenirea recidivelor
După încheierea tratamentului, este esențială urmărirea medicală periodică, deoarece riscul de recidivă este semnificativ, mai ales în primii 2-3 ani.
Controlul stomatologic regulat, investigațiile imagistice, testele de laborator și autoevaluarea continuă a cavității bucale pot contribui la identificarea precoce a unei recidive sau a unei noi formațiuni maligne. În plus, igiena orală riguroasă și adoptarea unui stil de viață sănătos reduc considerabil riscul reapariției bolii.
Prevenirea cancerului oral
Prevenirea cancerului oral înseamnă, în primul rând, identificarea și eliminarea factorilor de risc care pot declanșa apariția leziunilor precanceroase sau maligne în cavitatea bucală. Deși nu toate formele de cancer pot fi prevenite, există măsuri eficiente ce reduc semnificativ probabilitatea apariției acestei afecțiuni.
Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool
Tutunul, sub orice formă – țigări, țigări rulate, trabucuri sau expunerea la fumatul pasiv – este principalul factor de risc asociat cu cancerul oral. Fumatul combinat cu consumul frecvent de alcool crește exponențial riscul. Renunțarea la aceste obiceiuri protejează sănătatea orală și întregul organism.
Potrivit unui studiu publicat în Journal of Pharmacy and Bioallied Sciences, în 2024, renunțarea la fumat reduce semnificativ riscul de cancer oral, chiar și în cazul fumătorilor de lungă durată.
Vaccinarea împotriva HPV
Infecția cu virusul papiloma uman (HPV), în special tulpinile 16 și 18, este o cauza dovedită a cancerului orofaringian. Vaccinarea împotriva HPV este recomandată atât fetelor, cât și băieților, de regulă, înainte de începerea vieții sexuale. Este o măsură de protecție cu efect pe termen lung. Mai multe cercetări au arătat că vaccinarea împotriva HPV reduce infecțiile cu HPV cu 80%, inclusiv rata de infecție la șase ani de la vaccinare.
Protecția buzelor împotriva razelor soarelui
Expunerea îndelungată și neprotejată la soare poate cauza leziuni precanceroase la nivelul buzelor, mai ales al buzei inferioare. Folosirea balsamului de buze cu factor de protecție solară (SPF) și evitarea expunerii directe în intervalele orare cu radiații intense ajută la reducerea cu cel puțin 50% a riscului de cancer de buze, conform unui studiu publicat în The Open Dentistry Journal, în 2021.
Menținerea unei igiene orale riguroase
O igienă orală corectă și constantă reduce inflamatiile cronice, infecțiile și riscurile asociate cu apariția leziunilor la nivelul mucoasei orale. Periajul de două ori pe zi, folosirea aței dentare și a apei de gură cu formule echilibrate sunt esențiale în rutina zilnică.
Un studiu publicat în Acta Odontologica Scandinavica atestă aceste beneficii: periajul dentar de cel puțin două ori pe zi, utilizarea aței dentare și controalele stomatologice regulate sunt asociate cu un risc mai scăzut de cancer oral, orofaringian, faringian și laringian.
Alimentație echilibrată și bogată în antioxidanți
O dietă bazată pe fructe, legume proaspete, cereale integrale și grăsimi sănătoase sprijină sistemul imunitar și reduce stresul oxidativ celular – proces implicat în dezvoltarea celulelor maligne. Antioxidanții precum vitamina C, E și betacarotenul au un rol protector în sănătatea mucoasei orale.
De asemenea, o dietă bogată în legume și fructe și săracă în gustări și grăsimi animale poate reduce riscul de a dezvolta cancer oral și orofaringian, conform unei cercetări apărute în revista științifică Cancer Epidemiology.
Vizite regulate la medicul stomatolog pentru control și depistare precoce
Controlul stomatologic de rutină este una dintre cele mai simple și eficiente măsuri de prevenție. Medicul poate identifica din timp orice leziune suspectă și te poate îndruma către investigații suplimentare. Ideal este să faci un control de două ori pe an, chiar dacă nu ai simptome.
Știi cum să îți protejezi sănătatea orală pe termen lung? Descoperă cum se folosesc corect ata dentara si dusul bucal, ca parte a unei igiene orale complete, pentru a reduce riscul de apariție a cancerului oral.
Mituri și adevăruri despre cancerul oral
Cancerul oral este adesea înconjurat de informații eronate și presupuneri greșite, care pot întârzia diagnosticul sau pot afecta deciziile legate de tratament și prevenție. Este esențial să faci diferența între mituri și realitate, pentru a lua cele mai bune decizii pentru sănătatea ta orală și generală.
Doar fumătorii pot dezvolta cancer oral
Unul dintre cele mai răspândite mituri este acela că doar fumătorii pot dezvolta cancer oral. Deși fumatul este un factor major de risc, nu este singurul – virusul HPV, igiena orală precară sau expunerea la soare pot juca, de asemenea, un rol important.
Leziunile orale dureroase indică o formă de cancer
Alt mit frecvent este acela că o leziune dureroasă este întotdeauna semnul unui cancer. În realitate, multe forme de cancer oral în stadiu incipient sunt fără durere, ceea ce face controalele regulate și autoevaluarea esențiale. De asemenea, pot exista leziuni orale care să nu evolueze într-o formă de cancer oral, așa cum arată și o cercetare din Frontiers in Pharmacology.
Intervenția chirurgicală orală pentru cancer afectează vorbirea
În privința tratamentului, unele persoane cred că intervenția chirurgicală înseamnă automat pierderea vorbirii sau a esteticii faciale. Deși în anumite cazuri, problemele de vorbire pot apărea, se recomandă tratamentele de reabilitare, conform unui studiu apărut în revista științifică Indian Journal of Palliative Care. Mai mult, progresele medicale permit și tratamente minim invazive, reconstructive și adaptate fiecărui caz.
Importanța informării corecte și a educației pentru prevenție
Educația medicală corectă este una dintre cele mai eficiente arme împotriva cancerului oral. Când știi care sunt semnele timpurii, factorii de risc și pașii de prevenție, poți acționa din timp și cu încredere.
Accesul la informații științifice, la sfatul medicului stomatolog și la resurse verificate te ajută să îți protejezi sănătatea și să contribui la combaterea fricii nefondate și a stigmatului legat de această boală.
Întrebări frecvente despre cancerul oral
Cancerul oral ridică multe întrebări, mai ales atunci când vine vorba despre cauze mai puțin cunoscute sau legături cu stilul de viață. Mai jos găsești câteva clarificări utile, care te pot ajuta să înțelegi mai bine această afecțiune.
Cancerul oral este contagios?
Nu, cancerul oral nu este o boală contagioasă, așa cum arată și National Cancer Institute. Nu se transmite prin contact direct, sărut sau folosirea în comun a obiectelor personale. Totuși, anumite infecții virale asociate cu riscul de cancer, precum HPV, pot fi transmise prin contact sexual.
Cancerul oral poate să apară la persoane tinere?
Da. Deși este mai răspândit după vârsta de 40 de ani, cancerul oral poate afecta și persoane tinere. Potrivit unui studiu publicat în Frontiers in Oncology, persoanele expuse la factori de risc precum HPV, consumul de tutun și alcool de la vârste fragede sau care au un sistem imunitar slăbit au un risc mai mare de îmbolnăvire.
Există o legătură între protezele dentare și cancerul oral?
Protezele dentare în sine nu cauzează cancer, dar, dacă sunt prost adaptate și produc iritații cronice ale mucoasei bucale, pot crea condiții prielnice apariției leziunilor precanceroase, conform unei metaanalize din Oral Oncology din 2014. De aceea, este important să fie verificate și ajustate periodic de medicul stomatolog.
Ce rol are stresul în apariția cancerului oral?
Stresul cronic poate afecta sistemul imunitar, ceea ce poate influența indirect sănătatea orală și capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile sau cu regenerarea celulară, așa cum arată și o cercetare apărută în Oral Oncology, în 2015. Totuși, nu există dovezi clare că stresul este o cauză directă a cancerului oral.
Cancerul oral rămâne o problemă importantă de sănătate, dar informarea corectă și prevenția sunt cele mai eficiente arme împotriva acestei afecțiuni. Renunțarea la fumat și alcool, menținerea unei igiene orale riguroase și controalele stomatologice regulate sunt esențiale pentru reducerea riscului.
Disclaimer: Produsele stomatologice menționate pot contribui la ameliorarea simptomelor și la menținerea unei bune igiene orale. Cu toate acestea, în cazul afecțiunilor severe sau al apariției complicațiilor, este esențial să consulți un medic stomatolog specialist pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. Informațiile oferite nu înlocuiesc sfaturile medicale profesionale și nu trebuie utilizate pentru autodiagnosticare sau automedicație.
Surse foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Cancer Society. (2021, March 23). Risk Factors for Oral Cavity and Oropharyngeal Cancers. Www.cancer.org. https://www.cancer.org/cancer/types/oral-cavity-and-oropharyngeal-cancer/causes-risks-prevention/risk-factors.html, accesat pe 22 aprilie 2025.
Bagan, J., Sarrion, G., & Jimenez, Y. (2010). Oral cancer: clinical features. Oral oncology, 46(6), 414–417. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20400366/, accesat pe 22 aprilie 2025.
Debta, P., Dixit, A., & Kumari, P. (2022). Oral Potentially Malignant Disorders: Etiology, Pathogenesis, and Transformation Into Oral Cancer. Frontiers in pharmacology, 13, 825266. https://www.frontiersin.org/journals/pharmacology/articles/10.3389/fphar.2022.825266/full, accesat pe 22 aprilie 2025.
González-Moles, M. Á., Aguilar-Ruiz, M., & Ramos-García, P. (2022). Challenges in the Early Diagnosis of Oral Cancer, Evidence Gaps and Strategies for Improvement: A Scoping Review of Systematic Reviews. Cancers, 14(19), 4967. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36230890/, accesat pe 22 aprilie 2025.
National Cancer Institute. (2018, August 22). Common Cancer Myths and Misconceptions. National Cancer Institute; Cancer.gov. https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/myths, accesat pe 22 aprilie 2025.
National Institute of Dental and Craniofacial Research. (2018, July). Oral Cancer. Www.nidcr.nih.gov. https://www.nidcr.nih.gov/health-info/oral-cancer, accesat pe 22 aprilie 2025.
Scully, C., & Bagan, J. (2009). Oral squamous cell carcinoma overview. Oral oncology, 45(4-5), 301–308. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19249237/, accesat pe 22 aprilie 2025.
Survival | Mouth cancer | Cancer Research UK. (2011). Cancerresearchuk.org. https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/mouth-cancer/survival, accesat pe 22 aprilie 2025.
Tests for Oral Cavity (Mouth) and Oropharyngeal (Throat) Cancers. (n.d.). Www.cancer.org. https://www.cancer.org/cancer/types/oral-cavity-and-oropharyngeal-cancer/detection-diagnosis-staging/how-diagnosed.html, accesat pe 22 aprilie 2025.
Types | Mouth (oral) cancer | Cancer Research UK. (n.d.). Www.cancerresearchuk.org. https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/mouth-cancer/stages-types-grades/types-grades, accesat pe 22 aprilie 2025.
