Bruxismul (scrasnitul dintilor) - cauze, simptome, diagnostic si tratament

Bruxismul este o afectiune caracterizata de frecarea (scrasnitul) dintilor sau de inclestarea maxilarelor, cu miscari bruste, puternice si repetitive. Manifestarile bruxismului pot sa apara atat noaptea, cat si ziua si, in mod normal, ele nu sunt actiuni constiente. Exista, insa, si situatii in care persoana in cauza constientizeaza, din cand in cand, obiceiul pe care il are, mai ales in situatii stresante. De altfel, bruxismul este asociat cu stari depresive, de anxietate, cu stres emotional puternic, precum si cu alte afectiuni medicale, ca boala de reflux gastroesofagian, de exemplu.

Ce este, mai exact, bruxismul si ce forme poate avea? Care sunt cauzele si factorii de risc? Cum poate fi diagnosticat, tratat si prevenit? Sunt cateva intrebari la care iti raspundem in cele ce urmeaza, astfel incat sa fii o persoana bine informata si sa actionezi corect, inca de la primele semne de bruxism. 

• Ce este bruxismul (scrasnitul dintilor)
• Tipuri de bruxism
• Bruxismul - cauze si factori de risc
• Simptomele si complicatiile bruxismului
• Bruxismul - diagnostic si tratament
• Cum poate fi prevenit bruxismul

Ce este bruxismul (scrasnitul dintilor) 

De-a lungul vietii, dantura este supusa atat unui stres ocluzal normal, in timpul masticatiei ori al inghitirii, cat si efectului unor activitati parafunctionale. Activitatile parafunctionale se refera la obiceiul de a roade anumite obiecte (pixul, creionul), scrasnitul si clantanitul din dinti, inclestarea maxilalelor. Orice persoana se confrunta, la un moment dat, cu una sau mai multe activitati parafunctionale (cum este muscatul obrajilor ori al buzelor), insa, atunci cand ele devin frecvente, este necesara tratarea lor corespunzatoare, pentru ca ele pot avea efecte majore asupra sanatatii tesuturilor cavitatii bucale. 

Bruxismul se inscrie in seria activitatilor parafunctionale (in afara functiilor normale de masticatie ori inghitire) si se caracterizeaza prin miscari involuntare, inconstiente si excesive ale dintilor (scrasnit, inclestat, frecare), ce pot sa apara atat in timpul zilei, cat si in timpul noptii. In mod frecvent, daca este vorba despre o forma usoara de bruxism nocturn, pacientul nici nu isi da seama ca are aceasta afectiune, dar efectele sale se vor vedea in timp. 

Bruxismul poate fi depistat de medicul stomatolog, care constata ca smaltul dintilor este deteriorat, din cauza obiceiului de a scrasni sau de a inclesta puternic dintii. Prin urmare, controalele stomatologice de rutina sunt importante, pentru ca medicul stomatolog sa poata sa puna un diagnostic corect si sa stabileasca o schema de tratament eficienta. De asemenea, este important sa se tina cont de recomandarile medicului stomatolog in privinta produselor de ingrijire dentara. 

O igiena orala eficienta este: 

• continua - perioada de timp dintre doua periaje nu ar trebui sa depaseasca 24 de ore;
• corecta - tehnica de periaj trebuie sa fie una corecta, iar produsele de ingrijire dentara sa fie specifice danturii pacientului; 
• completa - o igiena orala eficienta nu inseamna doar periajul dintilor si al limbii, ci si igienizarea spatiilor interdentare, cu ajutorul unei periute interdentare, al atei dentare, al dusului bucal; totodata, este recomandata folosirea apei de gura, pentru un plus de protectie.

AICI oferta noastra de produse pentru IGIENA ORALA

Tipuri de bruxism

Cea mai intalnita modalitate de clasificare a bruxismului este dupa perioada din zi in care el se manifesta. Din aceasta perspectiva, exista doua tipuri de bruxism: diurn si nocturn. Potrivit National Institutes of Health, in randul populatiei adulte, bruxismul diurn este intalnit la 20% dintre oameni, iar cel nocturn, in 8-16% dintre cazuri. Studiile realizate pana acum arata ca bruxismul diurn apare, cel mai des, in randul femeilor, in timp ce, in cazul celui nocturn, nu exista o diferentiere de gen. Totodata, bruxismul nocturn apare, mai degraba, la tineri, cu o prevalenta in randul copiilor de 14-20%, in vreme ce in randul persoanelor de peste 60 de ani este de doar 3%. 

Bruxismul diurn

Bruxismul diurn apare in timpul zilei, in urma unor situatii stresante, traume emotionale puternice sau perioade de concentrare profunda. Pacientul incepe sa scrasneasca din dinti, fara sa fie constient de acest lucru. 

Bruxismul nocturn

Bruxismul nocturn se produce in timpul somnului si, de obicei, pacientul nu realizeaza ca are o astfel de problema, pana in momentul in care partenerul de viata ii semnaleaza faptul ca este deranjat de zgomotul pe care il face atunci cand doarme. De cele mai multe ori, bruxismul nocturn este insotit de tulburari de somn, cum ar fi sforaitul sau apneea (episoade scurte, in care respiratia se opreste si se reia, repetitiv, in timpul somnului).

Dincolo de aceasta clasificare, exista si alte criterii in functie de care pot fi identificate mai multe tipuri de bruxism, cum ar fi: 

• dupa gravitatea manifestarilor - bruxismul poate fi usor, moderat sau sever;
• dupa directia miscarilor involuntare - acestea pot fi orizontale sau verticale; de pilda, bruxismul nocturn poate avea miscari orizontale sau verticale, dar cel diurn, cunoscut si sub denumirea de „bruxomanie”, nu poate avea miscari orizontale;
• dupa pozitia mandibulei fata de maxilar - bruxism centric (frecarea dintilor are loc intr-o pozitie centrica) si bruxism excentric (frecarea dintilor are loc prin miscarea laterala a mandibulei);
• dupa etiologie (cauze) - bruxismul poate fi primar (include bruxismul diurn si nocturn si nu este asociat altor afectiuni medicale) sau secundar (este asociat altor afectiuni medicale, cum ar fi cele neurologice, psihiatrice, dar poate fi si un efect al excesului de medicamente).

Bruxismul - cauze si factori de risc

Ca in cazul oricarei afectiuni medicale, exista doua categorii de factori care duc la aparitia si la dezvoltarea bruxismului, indiferent de forma in care el se manifesta: 

• factori etiologici - cei care cauzeaza aparitia bruxismului; 
• factori de risc - cei care favorizeaza dezvoltarea afectiunii in sine.  

De ce apare bruxismul

Desi cauzele bruxismului nu sunt pe deplin cunoscute, acesta poate fi rezultatul unei combinatii de factori fizici, psihologici si genetici, care se refera la:

• dezvoltarea anormala a oaselor maxilare (ocluzia nu se mai poate realiza corect);
• stari emotionale intense (stari de anxietate, depresie, stres, furie, acumularea de frustrari, tensiune emotionala, traume emotionale);
• tulburarile de somn (pot fi atat o cauza, cat si o consecinta a bruxismului);
• malpozitiile/malocluziile dentare (dintii sunt strambi sau nu sunt aliniati corect, iar ocluzia (muscatura) nu este echilibrata);
• schimbarea dentitiei temporare cu cea permanenta;
• odihna insuficienta (poate duce la nervozitate, stari de anxietate, dificultate de concentrare, toate acestea putand fi, la randul lor, cauze ale bruxismului).

Factorii de risc

Potrivit Mayo Clinic, printre cei mai intalniti factori de risc pentru dezvoltarea bruxismului se numara:

• stresul - la fel ca starile de nervozitate ori de frustrare, stresul sau anxietatea poate duce la scrasnirea ori inclestarea involuntara a dintilor;
• varsta - bruxismul este frecvent in cazul copiilor, dar, de obicei, el dispare odata cu varsta, astfel incat, la maturitate, ei nu vor mai avea aceasta problema;
• personalitatea - o personalitate agresiva, competitiva, hiperactiva poate creste riscul aparitiei bruxismului;
• administrarea anumitor medicamente - foarte rar, bruxismul poate fi un efect advers la anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele;
• obiceiurile de consum - fumatul, bauturile alcoolice si bogate in cafeina pot creste riscul de bruxism;
• factori ereditari - de regula, bruxismul nocturn apare in familie;
• alte afectiuni medicale - bruxismul poate fi asociat cu diverse afectiuni medicale, cum ar fi Parkinson, dementa, boala de reflux gastroesofagian, epilepsia, apneea in somn, tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD).

Simptomele si complicatiile bruxismului

Fiecare organism este unic si poate reactiona diferit. Totodata, simptomele bruxismului depind de tipul acestuia. Totusi, exista anumite manifestari generale, precum:

• inclestarea si scrasnitul dintilor (uneori foarte zgomotos);
• dintii au un aspect anormal: sunt tociti (frecarea anormala a dintilor este atat de severa, incat ei devin mai scurti decat in mod normal si mai subtiri, motiv pentru care se si rup usor), ciobiti, fisurati;
• durere dentara din ce in ce mai puternica;
• sensibilitate dentara accentuata;
• slabirea sau incordarea excesiva a muschilor maxilarelor;
• incapacitatea de a deschide sau de a inchide gura complet;
• senzatia de durere la nivelul urechilor;
• dureri de cap usoare, dar constante, la nivelul tamplelor;
• tulburari de somn. 

Complicatii ale bruxismului

De obicei, bruxismul nu cauzeaza complicatii severe, insa, daca nu este tratat ori daca manifestarile lui sunt foarte intense si nu sunt tinute sub control, pot sa apara complicatii, cum ar fi:

• deteriorari severe ale dintilor - atritia (inclestarea maxilarelor duce la abraziune dentara), eroziune, fisuri in smalt, expunerea dentinei, fracturi dentare; in urma traumei (inclestare, scrasnit), pot sa apara fracturi ale coroanelor, ale restaurarilor aplicate pe dintii traumatizati si chiar ale maxilarelor;
• cefalee puternica - dureri severe de cap (simti o tensiune puternica, mai ales in zona tamplelor);
• dureri severe - dureri faciale sau ale maxilarelor;
• resorbtie gingivala si/sau osoasa, mobilitate dentara - din cauza miscarilor involuntare, specifice bruxismului, spatiul periodontal se largeste, ceea ce poate duce la resorbtie gingivala si/sau osoasa si la mobilitate dentara;
• afectiuni ale articulatiilor temporo-mandibulare (ATM) - articulatiile temporo-manidbulare se afla exact in dreptul urechilor si, in momentul in care inchizi sau deschizi gura, se aude un zgomot specific, ca un fel de clic.

Bruxismul - diagnostic si tratament

Bruxismul poate fi depistat in timpul unui simplu control la medicul dentist. Daca exista suspiciuni ca ar putea fi vorba despre o astfel de afectiune, este posibil ca medicul stomatolog sa-ti recomande o monitorizare atenta a simptomelor si a efectelor acestora, pe parcursul mai multor vizite la cabinet, ca sa constate daca procesul este progresiv (evolutiv) si sa decida daca e nevoie de tratament stomatologic sau de completarea acestuia cu terapii care tin de alte specialitati (psihiatrie, psihologie, gastroenterologie etc.). 

Diagnosticarea bruxismului 

Diagnosticarea corecta a bruxismului porneste de la identificarea cauzelor lui. Prin urmare, dincolo de examinarea cavitatii bucale, medicul stomatolog va adresa intrebari despre starea generala de sanatate, despre medicamentele luate de pacient, despre obiceiurile pe care le are acesta si daca se confrunta sau nu cu tulburari de somn. In urma acestei examinari dentare, medicul poate constata daca exista:

• o sensibilitate la nivelul muschilor mandibulei;
• semne ale uzurii dentare;
• anormalitati dentare evidente (fracturi dentare, lipsa unor dinti, alinierea deficitara a acestora).

Dincolo de toate acestea, pot fi efectuate radiografii dentare, tomografii computerizate, pentru evaluarea starii radacinilor dintilor ori a oaselor maxilare. 

Daca forma de bruxism de care pacientul sufera este asociata cu tulburari de somn sau cu stari de anxietate ori depresie, medicul stomatolog poate recomanda alte controale de specialitate, cum sunt cele psihologice ori psihiatrice.

Tratamentul bruxismului 

In multe situatii, tratamentul nu este necesar, cum este cazul copiilor care scapa de bruxism odata ce cresc, dar si cel al adultilor care nu inclesteaza dintii atat de tare, incat sa fie nevoie de terapie. Totusi, daca manifestarile bruxismului sunt severe, este nevoie de o schema de tratament care, in functie de recomandarile medicului, poate merge in patru directii principale:

• tratament dentar - pot fi mai multe variante de tratament, in functie de nevoile pacientului:
• folosirea unui aparat dentar fix (dispozitiv ortodontic) pentru a corecta, de exemplu, alinierea sau pozitionarea incorecta a dintilor pe arcada inferioara si superioara, dar si anomaliile de la nivelul oaselor maxilarelor;

AICI oferta noastra de APARATE DENTARE FIXE SI ACCESORII

• folosirea unui aparat dentar mobil - gutiere, aparate pentru repozitionarea maxilarului, scuturi vestibulare;
• solutii minim invazive pentru tratarea malocluziilor - asigurarea unei ocluzii echilibrate, in functie de gravitatea malocluziilor, fara sa fie nevoie de coroane dentare, tije de impingere sau arcuri;

Descopera solutiile minim invazive CARRIER MOTION 3D pentru tratarea malocluziilor

• coroane dentare - daca deteriorarea smaltului dintilor este severa si exista si o sensibilitate a dintilor din aceasta cauza, este posibil sa fie nevoie de utilizarea coroanelor dentare;
• tratamentul altor afectiuni/cauze - daca bruxismul este un efect advers la un anumit medicament, atunci specialistul poate schimba medicatia;
• tratament medicamentos - in general, tratamentul medicamentos nu este eficient in controlul bruxismului; totusi, in functie de particularitatile cazului, medicul specialist poate recomanda medicamente pentru relaxarea muschilor inainte de culcare, cum sunt injectiile cu botox sau folosirea pe termen scurt a unor antidepresive; 
• schimbarea unor deprinderi - uneori, schimbarea deprinderilor care duc la bruxism (roaderea obiectelor, scrasnitul involuntar) este foarte dificila si atunci, este posibil sa fie nevoie de biofeedback, o metoda prin care o echipa mixta, formata din medici din mai multe specializari, monitorizeaza procesele pentru a invata pacientul sa controleze activitatea muschilor maxilarelor.

Cum poate fi prevenit bruxismul

Uneori, bruxismul poate trece de la sine, asa cum se intampla, frecvent, in cazul copiilor, de exemplu. Totusi, este important sa cunoastem metodele eficiente care contribuie atat la un proces de vindecare mai rapid, cat si la prevenirea acestei afectiuni:

• relaxeaza-te - incearca sa reduci, pe cat posibil, nivelul de stres; asculta muzica, citeste cartile preferate, fa exercitii de respiratie ori meditatie, pune o limita clara intre viata personala si cea profesionala; toate acestea pot contribui la reducerea riscului de aparitie si dezvoltare a bruxismului;
• evita consumul de cafeina si alcool - in special seara, evita sa consumi alimente sau bauturi care contin cafeina ori alcool, pentru ca ele pot agrava manifestarile bruxismului;
• asigura-te ca ai un somn de calitate - recomandarea este sa te odihnesti cel putin sapte ore pe noapte; daca te confrunti cu tulburari de somn, nu ezita sa recurgi la ajutorul specialistilor, pentru a trata corect problemele aparute; retine ca tulburarile de somn pot fi atat cauze, cat si efecte ale bruxismului;
• mergi la controale stomatologice de rutina - cel mai bun mod de a identifica bruxismul si de a gestiona corect manifestarile lui este controlul regulat la medicul stomatolog;
• evita obiceiurile nesanatoase - evita sa rozi creioane, pixuri sau alte obiecte si sa mesteci in exces guma de mestecat, pentru ca, fara sa-ti dai seama, aceste deprinderi iti obisnuiesc muschii maxilarelor cu activitatea de inclestare, crescand astfel riscul ca, in timp, sa scrasnesti din dinti; 
• concentreaza-te si fa exercitii - bruxismul diurn poate fi tinut sub control si cu ajutorul unor exercitii; de pilda, cand realizezi ca scrasnesti din dinti ori ca tii maxilarele inclestate, pozitioneaza limba intre dinti; in felul acesta, iti vei obisnui maxilarele sa se relaxeze. 

Bruxismul este una dintre cele mai frecvente probleme stomatologice si, in mod normal, nu duce la complicatii. Pentru ca el poate, insa, avea efecte severe, daca manifestarile sunt intense si dureaza foarte mult timp, este nevoie de o monitorizare atenta, de un diagnostic corect si de o schema de tratament adecvata, atunci cand este cazul. Retine ca este important sa mergi cu regularitate la controale stomatologice de rutina si sa tii cont de recomandarile dentistului, pentru a putea gestiona eficient bruxismul.

Sursa foto: Dent-a-america, Shutterstock